Constanța s-ar putea trezi din moarte clinică printr-o campanie de branding

Constanța nu spune o singură poveste care să aibă o semnificație în viața oamenilor. Constanța este un buchet de povești, un mozaic de imagini încărcate de istorie, un evantai de etnii, obiceiuri și culturi. Orașul nu are însă, în mentalul colectiv, unitate. Nu este recunoscut unanim din punct de vedere al unei valori anume, al unei zone precise sau al vreunui eveniment. E drept, Constanța nu poate fi lansată ca brand. Constanța deține însă o mulțime de elemente care, dacă vor intra sau dacă se vor reactiva în "colimatorul" mental al turiștilor, atât români, cât și străini, dar și în cel al localnicilor, ar putea avea șansa unei relansări turistice și culturale. Con-stanța are nevoie de branding pentru a nu rămâne doar orașul în care zona istorică zace în paragină sau acela în care Cazinoul, o clădire din patrimoniul național, este lăsat efectiv să se dărâme.
Parlamentarii constănțeni au identificat mai multe elemente cu potențial de brand, dar au recunoscut că, în opinia lor, este nevoie de o campanie de amploare pentru ca ele să fie promovate, campanie de care, susțin ei, ar trebui să se ocupe administrația publică locală, dar în care să se implice și deputații și senatorii, ONG-urile, intelectualii. Ei nu au pus accent atât pe partea financiară, ci pe aceea a respectului față de istorie și valori și pe con-știentizarea, de către constănțeni, a vestigiilor ai căror contemporani sunt.
La momentul actual, orașul este, însă, într-un soi de moarte clinică, având aspectul unui superb paradis decăzut.

Fortuna și Pontos
Senatorul liberal Puiu Hașotti a afirmat că, atunci când vine vorba de o campanie de branding a Constan-ței se gândește, înainte de toate, la două simboluri: Zeița Fortuna și Zeul Pontos. Sunt două dintre cele mai cunoscute exponate ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: Zeița Fortuna, protectoarea cetățenii Tomis și, așa cum susține și parlamentarul PNL, simbol al bunăstării și al norocului, și Zeul Pontos, Zeul Mării Negre. Hașotti a mărturisit că este subiectiv atunci când nominalizează aceste vestigii și asta fiindcă profesia sa, anume arheologia, își spune cuvântul.
Senatorul liberal a ținut să menționeze că, în opinia sa, nu fondurile sunt principala problemă pentru o campanie de branding și că, oricum, "nu trebuie să se arunce cu banii așa cum a făcut-o Elena Udrea pentru frunză", ci o implicare serioasă, aplicată a societății civile. Parlamentarul constănțean e de părere că administrația publică locală este prima care ar trebui să ia inițiativă în această situație și că ar trebui organizată o dezbatere publică la care să participe, alături de reprezentanții municipalității, senatori și deputați, reprezentanții instituțiilor de cultură și ai elitei intelectuale. "Marea ar putea fi, de asemenea, un punct de atracție. Dar și Cazinoul, care e, însă, într-o stare deplorabilă", a adăugat Hașotti.

Nostalgia Peninsulei
Colegul său din Parlament, deputatul George Dragomir, a enumerat, printre elementele cu potențial de brand, în primul rând Zona Peninsulară. "Dacă Peninsula ar fi avut aspectul pe care îl merită, dacă vestigiile antice ar fi apreciate, dacă vechea Constanță ar arăta altfel… Din păcate, e greu de imaginat că cineva poate avea o perspectivă fericită asupra zonei, deși ea are un mare potențial", a afirmat președintele PNL Constanța.
Parlamentarul a precizat totodată că Insula Ovidiu ar putea reprezenta un punct de atracție pentru turiști, dar și că Ministerul Turismului ar trebui să se implice mai mult în promovarea Constanței ca destinație de vacanță. Dragomir susține că, deși actualul context al crizei economice nu e propice pentru demararea unei campanii de branding a Constanței, ar fi firesc ca administrația locală să aibă în vedere acest proiect pe viitor și că, dacă va fi invocat veșnicul motiv al lipsei de fonduri, n-ar fi rău ca municipalitatea să-și "drămuiască mai bine banii".

Parfumul istoriei
Atunci când vorbește despre Constanța, deputatul PDL Constantin Chirilă vorbește despre "mare, istoria orașului, cu elementele sale arheologice pe care, din păcate, lumea le-a cam uitat, vechea Cetate Tomis, Peninsulă, Cazino, Farul Genovez".
Chirilă amintește aici și băile de mare din Constanța, acelea care, la sfârșitul secolului XIX, sporiseră renumele orașului ca destinație balneară. Ele erau, în 1907, unele dintre cele mai căutate locuri din Constanța, se menționează în lucrarea "Constanța remember 1895-1945", semnată de Viorel Ovidiu Lipovan și Gabriel-Octavian Nicolae. Democrat liberalul compară Constanța, în ceea ce privește un ele-ment identificator al orașului, cu ecouri în mentalul colectiv, cu Iașiul, supranumit "orașul celor șapte coline" și comparat cu Roma. În comparația sa, Constanța rămâne, însă, în urma târgului Ieșilor.
Parlamentatul constănțean crede că sarcina derulării unei campanii de branding trebuie să revină admi-nistrației locale, "administrație care, însă, nu a făcut mai nimic în acest sens, mai ales ultima dintre ele (n.r. - administrația Mazăre), ce durează mai mult decât era de așteptat". Deputatul spune și că "nu e nevoie să vină oameni providențiali care să facă asta, e nevoie de o structură afectivă și intelectuală, de primari care să aibă ochi să vadă și urechi să audă".
Întrebat dacă susținerea unei astfel de campanii e posibilă, Chirilă a declarat: "Se poate, sigur că se poate. Dar e nevoie de reacția mai vehementă a societății civile. Să se adune în jurul unei cești de ceai, inclusiv intelectualii, care nu prea au fost ascultați până acum".

Portul Constanța
Senatorul PSD Nicolae Moga consideră că Portul Constanța poate reprezenta, în sine, un brand. "Mă gândesc, în primul rând, la port, la simbolul navelor", a declarat
el.
Cu un oarecare regret, parlamen-tarul a afirmat și că orașul Constanța are enorm de pierdut din cauza faptului că "nu își pune în valoare istoria, vestigiile arheologice de o valoarea inestimabilă".
Moga a sugerat că Ministerul Turismului ar putea elabora "o strategie pe termen scurt, mediu și lung legată de cum ar trebui să arate Constanța, dar care să nu fie gândită, în niciun caz, de politicieni, ci de specialiști, fiindcă ea nu trebuie să aibă culoare politică". "Trebuie să ne debarasăm de turismul politic. Avem nevoie de un brand deosebit, care să-i determine pe oameni ca, după ce vin o dată la Constanța, să revină", a afirmat Moga.
De asemenea, senatorul social-democrat a precizat că în acest proiect trebuie să se implice toate autoritățile, începând de la Primăria Constanța și Consiliul Județean și terminând cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.