Curtea Constituțională lasă ANI fără puteri împotriva corupției

// Dintr-un organism cerut de UE pentru a controla averile ilicite, Agenția Națională de Integritate riscă să devină un depozit de declarații de avere, senatorii, deputații, miniștrii și nu numai nemaifiind obligați să-și facă publice declarațiile de avere și de interese

Două capitole din legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate (ANI) au fost declarate neconstituționale pe data de 14 aprilie, fiind admise parțial o serie de excepții de neconstituționalitate ridicate de avocata Alice Drăghici în cazul Șerban Brădișteanu, au declarat pentru HotNews.ro surse de la Curtea Constituțională. Alice Drăghici a declarat că efectul deciziei Curții Constituționale Române (CCR) este o reducere a activității ANI, se arată pe HotNews.ro.
În acest sens, avocata a precizat: "ANI va deveni un fel de depozit al declarațiilor de avere. Nu va mai putea face sesizări, nu va mai avea activitate de control, singurul lucru pe care îl va face ANI este să înregistreze și să depoziteze declarațiile de avere și să-i amendeze pe cei care întârzie să le depună".
Mai mult, potrivit HotNews.ro, Drăghici a ținut să menționeze și că "toate dosarele trimise în instanță de ANI trebuie clasate și toate dosarele trimise la instanța de contencios administrativ trebuie închise".
Pe site-ul Curții Constituționale, prin Decizia 415 din 14.04.2010 figurează ca admise parțial o serie de excepții de neconstituționalitate aduse Legii 144/2007. Avocata Alice Drăghici a contestat în dosarul Brădișteanu, în cazul căruia ANI a propus confiscarea sumei de 3,6 milioane de euro, mai multe articole din legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate. Surse juridice au declarat pentru HotNews.ro că judecătorii Curții au extins controlul de neconstituționalitate pe întreg capitolul I și capitolul VI, fiind declarate neconstituționale.
În același timp, surse din cadrul Agenției Naționale de Integritate susțin că "au fost  declarate neconstituționale cele mai importante părți ale legii".

"Decizia CCR este o rușine"
Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul Societății Academice Române (SAR), consideră că "această decizie este o rușine, care nu poate fi egalată decât de decizia aceleiași Curți cu privire la declararea (n.r. - drept) neconstituțională a legii de funcționare a CNSAS. Rețeta este simplă: atunci când instituțiile încep să funcționeze și ajung la nume mari, intră în scenă Curtea Constituțională, care desființează instituțiile-problemă. În cazul de față, Alice Drăghici a încercat să rezolve dosarul clientului ei prin intervenții la inspectorul de integritate și, pentru că n-a reușit, a apelat la Curtea Constituțională", se arată pe HotNews.ro.

Dosarul Brădișteanu: mită de aproximativ 4 milioane de euro
Conform HotNews.ro, pe data de 15 septembrie 2008, Agenția Națională de Integritate a sesizat instanța competentă în vederea confiscării a circa 3,6 milioane de euro și a încă 500.000 de dolari, sume ce ar fi fost obținute nejustificat de medicul chirurg Șerban Brădișteanu, în perioada în care acesta a fost parlamentar. Potrivit ANI, din verificarea documentelor s-a constatat o diferență vădită, nejustificată, între averea dobândită și veniturile realizate în mod legal de către acesta.

Cine e Alice Drăghici?
Alice Drăghici a făcut parte din Consiliul Național de Integritate, organismul de coordonare al ANI, din iunie 2007 până în ianuarie 2009, când și-a dat demisia. Alice Drăghici a fost propusă în cadrul CNI din partea Partidului Conservator. După incidentul în care a solicitat unui inspector ANI să oprească ancheta în dosarul Brădișteanu, conducerea Agenției a solicitat Senatului de două ori revocarea din funcția de membru CNI a avocatei Alice Drăghici.

Șapte judecători de la CCR erau în vizorul ANI
HotNews.ro a anunțat aseară că, potrivit unor surse juridice, șapte din cei nouă membri ai Curții Constituționale Române, mai puțin președintele Ioan Vida și judecătorul Nicolae Cochinescu, urmau să fie verificați de ANI, întrucât pe numele lor a fost înregistrată, în urmă cu trei săptămâni, o sesizare referitoare la discre-panțe între declarația de avere și realitate.
Potrivit acestora, excepții de neconstituționalitate similare cu cele invocate de avocata Alice Drăghici și care au dus, practic, la desființarea ANI, au fost ridicate și în trecut, dar au fost respinse. Excepțiile ridicate în cazul Brădișteanu au fost admise după sesizarea la ANI împotriva judecătorilor Curții.