Europarlamentarul Magor Csibi luptă cu kilogramele în plus ale românilor

Ce fac europarlamentarii, ce dezbat în cadrul sesiunilor plenare, pentru ce proiecte de legi își asumă responsabilitatea și, dincolo de toate, cum influențează ei viața oamenilor de rând sunt câteva dintre aspectele abordate de europarlamentarul Magor Csibi Imre.

Vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, liberalul Csibi Imre face parte, în cadrul PE, din Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.
- Cum v-ați defini activitatea în acest for al Uniunii Europene?
- Încerc, pe cât posibil, să reprezint vocea cetățenilor români în UE. Când am intrat în Parlamentul European mi-am dat seama că aici politica se face la alt nivel. Nu contează din ce partid faci parte, nu contează cine ești. Ceea ce contează, de fapt, sunt ideile tale și dacă ele sunt preluate și împărtășite de alții. Dacă nu reușești asta nu vei avea succes în PE. Și încă un aspect pe care eu îl consider important este acela că aici trebuie să te specializezi, să faci parte dintr-o anume comisie: fiecare cu domeniul lui, astfel încât să știi clar pe ce lucrezi, la ce îți aduci contribuția.
- Spuneți-mi despre câteva dintre proiectele în care sunteți, la momentul actual, implicat…
- M-am gândit să mă implic, în primul rând, în problema defrișărilor. E o problemă a românilor, a europenilor, e o problemă globală. Trebuie să avem o nouă legislație în Europa, prin care să încercăm să controlăm acest element, dar nu o legislație prin care să interzicem tăierea, ci una care să interzică vânzarea produselor care provin din surse ilegale de lemn. Încerc să fac asta prin crearea unui certificat pe piața UE care să precizeze de unde provine produsul și cu ce autori-zație a fost tăiată pădurea respec-tivă. Astfel, va fi mult mai ușor să verificăm sursele tuturor produselor și, în aceeași ordine de idei, vor fi mult mai puține tăieri de copaci.
- Știu că sunteți dublu raportor: pe mediu și apoi pe probleme de alimentație…
- Sunt implicat și în acest domeniu într-un proiect pe care personal îl consider foarte important pentru sănătatea și siguranța alimentară a oamenilor. Mă refer, concret, la nutriție și obezitate. Statisticile din România care, trebuie s-o spun, m-au îngrozit, relevă faptul că aproximativ 40% din populația țării are kilograme în plus. Acest lucru se vede în timp, sănătatea oamenilor e afectată, intervin bolile cardiovasculare și așa mai departe… Pentru că fiecare om trebuie să-și dea seama că putem evita, fiind precauți, aceste boli, m-am gândit să mă specializez și pe acest domeniu și să fac ceva în ceea ce privește etichetarea produselor alimentare. În acest moment avem discuții avansate privind noua etichetare a produselor alimentare. Mai exact, din 2008, pe produsele firmelor mari din România figurează cantitatea de zahăr, caloriile, grăsimile, grăsimile saturate și sodiul în procente. Mă refer la ceea ce se numește «cantitatea zilnică estimată». Dacă oamenii vor vizualiza eticheta, anume cantitatea în care există în produsul respectiv aceste elemente cruciale, își vor putea da seama de faptul că, de cele mai multe ori, dezvoltă niște obiceiuri nocive.
Din 2009, eu sper că în România va intra în vigoare acest nou tip de etichetare pentru toate produsele, iar pentru că perioada de grație e de trei, patru ani, din 2013 acest sistem va fi practicat în toate țările membre UE. Pe lângă asta, cred că populația are nevoie de o amplă campanie de informare cu privire la o nutriție sănătoasă.
- Accidentul pe care l-ați suferit nu v-a împiedicat să continuați caravana ciclistă "Puțin din fiecare și multă mișcare"…
- (Zâmbind) Mda… Am pornit în această caravană din Baia Mare. Punctul final a fost București. Am mers pe bicicletă cu oameni ca Gabi Szabo, Andreea Răducan, Liviu Mihaiu tocmai pentru a atrage atenția autorităților că în România infrastructura este extrem de proastă pentru bicicliști și pentru cei care merg pe role. Șoferii te claxonează, te înjură, fapt pentru care mă voi implica într-o campanie de popularizare, în mai multe orașe, a mersului pe bicicletă și cu rolele. Noi nu avem, din păcate, această cultură a mișcării, a sportului, a unei vieți sănătoase…
Nu în ultimul rând, vreau să realizez primul centru olimpic de iarnă la Miercurea Ciuc pentru că nu găsesc normal ca sportivii noștri să meargă în străinătate să se pregătească pentru olimpiadă. Sunt niște proiecte ambițioase, dar pe care eu sper să le realizez, să știu că proiectele mele din acest mandat de europarlamentar se concretizează. Ca să fiu sincer, nu visam că într-un an și jumătate voi realiza atâtea și de aceea am decis că voi mai candida pentru un mandat.