Iohannis a declanșat procedura privind organizarea referendumului. Ce spun partidele

Încercarea Guvernului PSD de a trece pe blat două Ordonanțe de Urgență care să-i scape de dosare pe unii infractori, printre care mai mulți oameni politici, și intervenția președintelui Klaus Iohannis cu intenția de a stopa o asemenea fărădelege a ajuns într-o nouă etapă.

În cursul zilei de ieri, șeful statului le-a transmis președinților celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare prin care anunță că a declanșat procedura privind organizarea unui Referendum național.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a declanșat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituția României, procedura privind organizarea unui refe-rendum național prin care poporul să-și exprime voința cu privire la următoarea problemă de interes național: "Continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice".

Scrisoarea a fost trimisă pre-ședinților celor două Camere, Călin Popescu Tăriceanu, respectiv Liviu Dragnea, solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema menționată. Totodată, referitor la declanșarea unui referendum național a fost informat și prim-ministrul Sorin Grindeanu.

În cursul zilei de luni, Iohannis anunțase că va iniția un referendum privind grațierea și schimbarea Codurilor penale.

"Această temă, în mod nefericit, a devenit o temă națională. Este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale și a grațierii și dacă așa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice și votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor spune dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu, fiindcă atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD și atunci, dacă guvernanții au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă", a declarat Iohannis.

Constituția prevede la articolul 90 că "președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național". Cu toate acestea, legea mai prevede că cetățenii nu pot avea inițiativă legislativă pentru politica fiscală, pentru politica externă, pentru legea amnistiei sau grațierii. În acest context, se pare că președintele a fost sfătuit să dea o altă denumire temei ce va viza referendumul, respectiv, "Continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice".

Cum se poate organiza Referendumul

Potrivit Legii 3/2000, președintele, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național. Parlamentul are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului inițiat de acesta. În cazul în care Legislativul nu răspunde, sau răspunde negativ, pre-ședintele poate emite decretul de organi-zare a referendumului, procedura consti-tuțională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Totodată, stabilește obiectul și data referendumului național prin decret. Se desfășoară referendumul, iar când rezultatele pentru validare ajung la CCR, aceasta poate decide dacă este sau nu constituțional.

Ce spun partidele aflate la guvernare

Prin vocea președintelui interimar, Raluca Turcan, PNL a anunțat că va susține demersul președintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe tema modificării legislației în materie penală. Aceeași poziție a fost adoptată și de USR, liderul formațiunii, Nicușor Dan, spunând că susține inițiativa președintelui.

De partea cealaltă, președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că nu este foarte limpede dacă se poate organiza referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau grațierii și a precizat că așteaptă decizia CCR în acest sens.

La rândul său, președintele PMP, Traian Băsescu, consideră că, premergător declanșării unui referendum pe temele anunțate, luni, de șeful statului, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe dacă grațierea este sau nu o problemă de interes național.

"Mă tem că în momentul de față este mai mult o chestiune de interes politic și de joc politic. Am rețineri dacă o grațiere pentru 2.500-3.000 de oameni se încadrează în ideea de interes național. Trebuie clarificată, după părerea mea. Sigur, din punct de vedere moral, categoric este o problemă de moralitate națională, numai că Constituția este mult mai seacă", a adăugat Băsescu.