Judecătorii Curții Constituționale au finalizat soluționarea tuturor contestațiilor care au fost depuse împotriva candidaturilor la alegerile prezidențiale, iar sâmbătă, 22 martie, are loc tragerea la sorți pentru a se stabili ordinea pe buletinele de vot. Drept urmare, pentru funcţia de preşedinte al României concurează 11 candidaţi, nouă bărbați și două femei, iar dintre aceștia, patru sunt independenţi. De remarcat că, pentru prima dată în istoria post-decembristă, PSD nu are candidat propriu la alegerile prezidenţiale.
Așadar, pe buletinul de vot se vor regăsi: Crin Antonescu (Alianța România Înainte), Nicușor Dan (independent), Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR), Victor Ponta (independent), Lavinia Șandru (PUSL), Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român), John-Ion Banu-Muscel (independent), Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale),
Daniel Funeriu (independent) și Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie).
De remarcat că, pentru prima dată în istoria post-decembristă, PSD nu are candidat propriu la alegerile prezidenţiale. Premierul Marcel Ciolacu, singurul candidat PSD care a ratat finala prezidenţială în ultimii 35 de ani, a refuzat să intre din nou în competiţie iar partidul a decis să nu aleagă un social-democrat care să-i reprezinte la scrutinul electoral.
Prin urmare, social-democraţii mizează pe fostul liberal Crin Antonescu, candidatul comun al coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR-minorităţi naţionale.
Totuşi, pe buletinul de vot se regăseşte numele unui fost lider PSD. Mai exact, Victor Ponta, revenit în competiţia pentru Cotroceni după 10 ani, de această dată ca independent. Preşedintele USR Elena Lasconi, finalista alegerilor de anul trecut, se luptă pe acelaşi culoar electoral cu primarul capitalei, Nicuşor Dan, intrat în cursă tot ca independent. Partidele suveraniste - AUR şi POT - au decis ca Anamaria Gavrilă să se retragă pentru a nu diviza voturile, iar candidat comun a rămas George Simion, care speră să transfere electoratul lui Călin Georgescu. Tot din zona suveranistă, pe buletinul de vot figurează şi Cristian Terheş, ales europarlamentar pe lista AUR. Terheş a candidat şi în toamnă, când a obţinut doar 1%. De asemenea, Silviu Predoiu, fostul şef al SIE, candidează din nou la prezidenţiale, după ce la alegerile de anul trecut s-a clasat pe ultimul loc.
Așadar, perioada electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 se anunță intensă și plină de dinamism, iar specialiștii în sondaje și politologie prevăd schimbări frecvente în intențiile de vot. Pe 4 aprilie începe oficial campania electorală pentru scrutinul prezidențialelor și mulți actori implicați analizează dacă ne așteaptă din nou surprize majore, așa cum s-a întâmplat în luna noiembrie 2024. Precedentul din alegerile anulate, atunci când Călin Georgescu a ajuns în turul doi, pe primul loc, deși nu fusese măsurat în sondaje, arată cât de impredictibil poate fi votul românilor.
Într-un context volatil, orice scenariu este posibil, astfel că sondajele care sunt prezentate la acest moment ar putea să nu mai fie valabile până în ziua votului.
Reamintim că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 și 18 mai 2025, după ce scrutinul din noiembrie 2024 a fost anulat de Curtea Constituțională a României.