Primarul capitalei, Nicuşor Dan, totodată candidat independent la preşedinţia României, a ajuns, zilele trecute, la Constanţa, pentru a se întâlni cu cetăţenii şi a afla direct de la ei ce-şi doresc. În cadrul vizitei de la Constanţa, el a avut amabilitatea de a acorda un interviu cotidianului Cuget Liber.
-Cum a fost pentru dumneavoastră vizita la Constanța?
-A fost o zi cu Tulcea de dimineață, Constanța după-amiază. M-am bucurat să regăsesc Constanța și pe constănțeni, am avut mai multe interacțiuni cu oamenii.
-Cum vedeți Constanța din punct de vedere al dezvoltării, economic, politic?
-E un lucru foarte bun că, iată, Cazinoul este aproape de a fi redat circuitului turistic pentru că e simbolul Constanței, apoi am trecut un pic prin orașul vechi, am văzut mici demolări, nu am o imagine de ansamblu. În schimb, în urmă cu un an și jumătate am fost la mare în Constanța și am circulat în zona Mamaia Nord – Năvodari, iar acolo mi se pare că lucrurile sunt scăpate de sub control. Constanța, Mamaia, Năvodari au un potențial pe care în zona aceea cel puțin îl irosesc. E ceva ce nu are niciun standard de urbanism.
-Vi se pare că reușim să extragem tot ce avem din acest potențial și cultural, și turistic?
- Principalul potențial al Constanței vine din Portul Constanța, fără discuție, căci este locul pe unde intră și ies importurile și exporturile României și asta bineînțeles că generează dezvoltare, mai departe am văzut un scandal săptămânile trecute acolo, deci e nevoie ca lucrurile să fie profesioniste și în opinia mea, în perspectivă viitoare, e nevoie de o extindere a activității din Portul Constanța pentru că este un transport care este eficient economic și o să continue.
-Dacă veți ajunge președintele României, vă veți apleca poate mai mult asupra problematicii Portului Constanța, ținând cont de rolul strategic pe care îl va juca în perioada imediat următoare dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă pe plan politic internațional?
-Trebuie să privim totul într-un context larg, nu am un răspuns specific pe Portul Constanța. Este evident că trăim o schimbare de paradigmă în zona de securitate. România trebuie, pe de-o parte, să investească mai mult în Armată, deși e oarecum stupid în condiții ideale să investești în Armată și nu în Educație sau în Sănătate. Dar ăsta este contextul și orice este mai bine decât războiul. Deci România trebuie să investească în securitate și, dacă tot investește, să colaboreze cu partenerii europeni în zona asta. Și dacă tot sunt acești bani trebuie să atragem investiții și noi pentru ca o parte din acești bani să ajute economia românească. Am vizitat tot azi Șantierul Naval. Acolo este un uriaș potențial pe care România îl are, și nu numai la Constanța, și la Mangalia și alte câteva șantiere, pentru că este o industrie care se reinventează de pe o zi pe alta și cred că ăsta este unul din potențialele economice pe care Constanța le are.
-În această perioadă, toți ochii sunt ațintiți pe scena politică. Unde vă poziționați dumneavoastră în acest nou peisaj politic cumva încărcat de ură și dezbinare?
-Sunt câteva lucruri de spus aici. Pe de-o parte, la alegerile din noiembrie, am văzut o uriașă respingere a întregii clase politice care e deplin justificată, este o tensiune care s-a acumulat în timp, s-a accentuat în timp. Care este consecința? Consecința este că nu vor mai fi niște alegeri clasice, în care simpatizanții partidelor se vor duce automat către candidații acestor partide. Deci, cumva s-a estompat influența ideologiei de partid. Și atunci, în opinia mea, au rămas niște opțiuni care sunt foarte clare. Este o opțiune așa-zis suveranistă, dar care înseamnă Rusia. Mai este o opțiune care înseamnă să păstrăm lucrurile exact așa cum au fost. Și mai există există o puternică opțiune pentru schimbare, dar care să păstreze direcția occidentală a României, asta însemnând și NATO și UE. Și asta este direcția pe care eu merg și ăsta este mesajul pe care eu îl adresez oamenilor. Cu întrebarea: cine este persoana cea mai potrivită să preseze pentru schimbare, pentru că nu este numai președintele, ci și Guvernul și Parlamentul, cine e persoana cea mai potrivită ca în calitate de președinte să preseze pentru o schimbare și pentru limitarea corupției? Și după aceea, una din problemele fundamentale ale României este că nu avem direcții de dezvoltare pe multe domenii esențiale. De la Justiție, la Economie, la sistemul medical, la colectarea taxelor și atunci este rolul președintelui să definească aceste strategii, să găsească specialiștii din societate, din diaspora, din firmele de consultanță care să definească niște obiective realiste pentru România, cu care după aceea, în colaborare cu Guvernul, să le punem în practică.
-Cu ce direcții ați vrea să începeți dacă veți fi ales președintele României?
- Nu e o chestiune pe care să o faci într-o săptămână, două, e o chestiune care durează dacă vrei să o faci serios cu obiective, cu planuri de măsuri și cu bugete pe 6, 9, 12 luni, inclusiv procesul de selecție a oamenilor care să-ți definească lucrurile astea și pot să pornească multe în paralel. În opinia mea, cea mai importantă în momentul acesta este combaterea marii evaziuni fiscale, pentru că sunt miliarde de euro pe care le pierdem în fiecare an și care ar putea să ajute foarte mult în echilibrul financiar, fie să reducă decalajul, fie să mai reducă din taxele cu care presăm pe mediul privat.
-Considerați că țara noastră ar trebui să-și asume un rol mai activ în politica externă?
-Desigur, să-și urmărească interesul național și pe chestiuni punctuale să fie mai incisivă, cum este exemplu Schengen, pe care am reușit să accedem. A fost un proces mult prea lung, în care România avea niște pârghii la anumite momente să se exprime mai puternic.
-Ce mai înseamnă pentru români această titulatură de președinte al României? Care este percepția românilor asupra acestei funcții?
-Multă lume consideră că primarul general este șeful primarilor de sector și eu tot timpul le spun: nu, ei fac ce vor și eu nu am niciun fel de autoritate asupra lor. Cam așa este și cu funcția de președinte, în sensul că mulți români cred că președintele conduce Guvernul, are un cuvânt de spus pentru Parlament, într-o oarecare măsură este așa, în sensul că vin efectele astea de putere, numește procurorii și așa mai departe, are un cuvânt de spus dar este totuși un echilibru de puteri.
-Ce credeți că își doresc românii?
- Românii își doresc lucruri foarte simple. Își doresc limitarea corupției, inclusiv la concursuri la Primărie, la spital, cine să fie directorul școlii în care învață copiii lor și doresc ca lucrurile astea să fie făcute cu profesionalism. Își doresc ca instituțiile statului să lucreze pentru ei și nu pentru găști. Își doresc un respect de la autoritățile statului. Își doresc prosperitate pentru ei și pentru familiile lor, pe care o văd afectată și de corupție și de lipsa unui program economic național, unei viziuni economice naționale și cam atât. Ei își doresc să-și trăiască viața lor și ca statul să-i încurce cât mai puțin. Suntem într-un moment de cumpănă pentru că am avut un model politic de 35 de ani, am avut în acest model politic o îndepărtare tot mai mare a politicienilor față de problemele reale ale oamenilor, a contat foarte mult ultimul an, 2024, în care a părut că partidele de la putere PSD și PNL nu țin cont deloc de voința românilor. Au comasat alegerile, le-au mutat, le-au adus înapoi și atunci a apărut pe de-o parte o oportunitate, o uriașă dorință de schimbare. Pe de altă parte, un risc foarte mare, pentru că am avut un candidat Călin Georgescu care spunea că România nu are ce să caute în NATO, că România trebuie să revendice teritorii din Ucraina, că trebuie să naționalizăm toate companiile, o ipoteză care ar fi putut să ne ducă într-o cădere economică masivă. Bursa a scăzut, erau companii care se pregăteau să iasă din România, deci riscul ca România să meargă într-o direcție antioccidentală există și din cauza asta este un moment de cumpănă.
- Vă mulțumesc pentru interviu și vă doresc succes!
- Și eu vă mulțumesc!