Ca orice alt important oraş turistic european, Constanţa beneficiază şi de serviciile unui aeroport internaţional, amplasat la doi paşi, mai exact la Mihail Kogălniceanu. Ieşită din moartea clinică a anilor 90, unitatea care deserveşte la această oră şi armata americană şi-a schimbat complet înfăţişarea, graţie unei infuzii consistente de capital - investiţii de peste 100 de milioane de euro.
Despre perspective de dezvoltare, implicare activă în domeniul turismului, tarife sau concurenţă, în interviul acordat, pentru „Cuget Liber”, de către directorul general al Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa, Bogdan Ionuţ Artagea.
- Domnule director general, câte companii operează la acest moment pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu? Care sunt destinaţiile, unde pot călători constănţenii, pornind din acest punct?
- La ora actuală, se poate ajunge la Istanbul, cu Turkish Airlines, şi la Londra, cu Wizz Air, dar, din vară, vor fi mai multe destinaţii, vom avea chartere pentru Antalya şi de la Tel Aviv. Cu siguranţă, frecvenţele celor două companii se vor mări pe programul de vară, vor fi patru zboruri Turkish şi cinci Wizz Air.
Bineînţeles, ne dorim să existe şi alte destinaţii pentru chartere, iar în acest sens, lucrăm la un program mult mai complex pentru 2026. Sunt companii româneşti care s-au extins, care au cumpărat avioane şi care şi-au manifestat interesul de a opera pe Mihail Kogălniceanu. Suntem în discuţii cu mai multe companii, şi cu Ryan Air, sperăm ca acestea să se concretizeze.
De asemenea, odată cu finalizarea lucrărilor la noul terminal, să avem mai multe destinaţii în orizontul de anul viitor. În momentul de faţă, lucrăm într-un terminal provizoriu, în condiţii nu tocmai propice pentru pasageri. Ne cerem scuze pentru acest lucru, dar toată lumea trebuie să înţeleagă că acest disconfort este necesar pentru a face ceva bun, trainic. Odată cu trecerea la programul de vară, se va intra în terminalul nou, condiţiile vor fi mult mai bune, iar pasagerii, mulţumiţi.
- Cum staţi cu traficul aerian, care sunt indicatorii pe grafic?
- În perioada de pandemie, am avut o scădere, urmată însă de o creştere graduală. Faţă de anul trecut, creşterea este de numai 5%: companiile ştiu că sunt condiţii speciale la Constanţa, la acest moment, noi nu putem opera două aeronave în acelaşi timp.
Am ajuns în 2024 la un total de aproximativ 110.000 de pasageri, după ce, anul precedent, am avut în jur de 100.000 de pasageri. În 2025, cu siguranţă va creşte numărul de pasageri, iar anul viitor, probabil vom depăşi cifra record din 1995, de 160.000 de pasageri.
La capitolul mărfuri, mai ales cargo militar, stăm foarte bine. Pe Kogălniceanu aterizează tot timpul aeronave cargo şi ţineţi cont de faptul că noi deservim şi armata Statelor Unite ale Americii şi NATO.
- Este în vreun fel influenţat trafic aerian de faptul că la Mihail Kogălniceanu a fost instalată o bază NATO? S-a încetăţenit ideea precum că nu vin aici nici companii, nici pasageri pentru că sunt americanii, care ar avea prioritate la aterizări, la decolări.
- Să ştiţi că această impresie este una greşită, niciodată nu s-a pus astfel problema. Prioritate au avut şi au în continuare cursele comerciale, apoi cele militare.
- Constanţa este un oraş port, un oraş turistic. Cât de util este acest instrument, aeroportul, în acţiunea de promovare a turismului pe litoral românesc?
- Aeroportul este principala poartă de intrare în ţară mai ales pentru turiştii străini, dar şi pentru cei autohtoni, din regiuni mai îndepărtate ale ţării, precum Oradea, Cluj sau Timişoara. Aeroportul este un nod important pentru turişti, dar, atât timp cât nu există un mijloc de transport în comun după ora 20.00, cât timp pasagerii nu pot fi transportaţi de la Constanţa la Mihail Kogălniceanu şi retur, este mai greu. După ora 20.00, se mai poate circula numai cu taxiul sau cu maşinile personale.
A existat la un moment dat un proiect, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor, să introducem un tren direct Gara Constanţa - Aeroport Mihail Kogălniceanu, dar, din păcate, proiectul european a picat. Încercăm să identificăm o altă sursă de finanţare, pe alte axe. Acest proiect ar fi benefic nu numai pentru transportul pasagerilor sau al mărfurilor, ci şi populaţiei locale din Mihail Kogălniceanu. Ne-am blocat momentan, dar Ministerul Transporturilor îşi doreşte acest nod, să vedem pe ce axe vom merge.
- Cum colaboraţi cu celelalte autorităţi, nu-i mai bine să evoluaţi în echipă, decât individual?
- Este un lucru foarte bun că s-au creat OMD-urile, organizaţia judeţeană, colaborăm cu aceste structuri şi încercăm să atragem fonduri europene, pentru că, până la urmă, totul se rezumă la banii pentru dezvoltarea turismului în zonă.
Sperăm să se întâmple ceva, să se mişte lucrurile, pentru că foarte multe companii vor să fie sprijinite pentru a veni în zonă. Vorbim despre bani pentru marketing, să poţi să susţii o pierdere iniţială, alături de o companie. Există zone în ţară în care s-au creat astfel de relaţii, la Craiova, la Oradea.
Dar nu numai turiştii ar putea beneficia de serviciile aeroportului nostru. Şi constănţenii sau locuitorii din judeţele limitrofe care muncesc în străinătate ar putea călători pornind de pe Mihail Kogălniceanu. De asemenea, regiunea începe să se dezvolte pe segmentul oamenilor de afaceri, pe business. Constanţa are port, aeroport, autostradă, canal, se poate crea un transport multimodal.
- Este apropierea de Bucureşti o mare problemă?
- Până să vă răspund la această întrebare, vreau să vă explic o chestiune. Facem investiţii, avem un terminal cargo, pe care îl folosim pentru pasageri. Noi putem deservi orice tip de aeronavă, suntem singurul aeroport certificat pentru litera de cod 8E, adică putem deservi aparate de zbor foarte mari. Avem utilaje de mare capacitate care pot încărca şi descărca aceste aeronave şi putem marja pe această linie.
Şi acum, să vă răspund la întrebare. Da, apropierea de Bucureşti este principalul nostru handicap! Companiile spun: de ce aş veni la Constanţa, când am Bucureştiul foarte aproape. Şi asta în condiţiile în care avem cele mai mici tarife din România, incomparabile cu Bucureşti sau Cluj. Va trebui să le modificăm şi noi, pentru că sunt la un nivel foarte scăzut. Din punct de vedere al serviciilor, trebuie să asigurăm pasagerilor siguranţă, securitate şi calitate. Avem aici bază NATO, nu ne permitem să facem gafe.
- S-au făcut investiţii majore în ultima perioadă la aeroport. Când se vor termina lucrările?
- Încet-încet, aeroportul prinde contur, arată ca unul de talie europeană. Într-adevăr, au fost investiţii majore, cea mai mare şi cea mai vizibilă fiind terminalul de pasageri. Fondurile europene atrase totalizează 90 de milioane de euro, dar la finalizarea proiectului se va ajunge undeva în jur de 110 milioane de euro. 50 de milioane de euro s-au cheltuit pentru terminal, iar pentru turneul de control, cu lucrările suplimentare, 60 de milioane de euro.
- Ce s-a întâmplat cu turnul de control, de ce sunt întârzieri?
- Fiind foarte vechi şi având pe cupolă o placă de 20 de tone, structura n-a mai rezistat şi exista riscul real de prăbuşire. La turn au fost necesare lucrări suplimentare, s-a decopertat, s-a tăiat, s-a făcut o structură de metal care să poată să asigure siguranţa controlului de trafic. Cred că în două-trei luni va fi gata. Durează mai mult să-l consolidezi decât să-l faci de la început, cap-coadă.
Revenind la investiţii, iată în ce au constat: balizaj de ultimă generaţie, sistem de control acces, sistem camere video, utilaje de deservire de ultimă generaţie, de deszăpezire, de descărcat, platforme, remiză PSI nouă etc.
La final, vor fi mai multe spaţii comerciale, publicitare, astfel încât să generăm venituri din chirii, iar pasagerii să aibă mai mult confort.
În privinţa parcării, momentan aceasta are o capacitate restrânsă, dar suficientă pentru numărul actual de pasageri. La finalul proiectului, vom avea 450 de locuri de parcare, 53 dintre acestea fiind prevăzute cu încărcătoare de baterii pentru maşini electrice. Deocamdată, parcarea este gratuită şi va rămâne aşa în cursul anului. Ulterior, se va plăti pentru acest serviciu, dar vor fi condiţii mult mai bune.
Sperăm să fim atractivi şi pentru companii, şi pentru pasageri.
- Domnule director general, mult succes în activitate!
- Vă mulţumesc!