Interviu - prof. univ. dr. Sârbu Nicolae medic primar radiologie – imagistică medicală supraspecializare în imagistică musculo-scheletală și neuroimagistică

Am avut mereu dorința de a mă întoarce în România, deoarece mă pasionează foarte mult meseria de medic, iar ideea de a pune în practică, acasă, în România, cunoștințele acumulate în străinătate a fost motivația principală. Consider că este esențial să inovăm și să contribuim la dezvoltarea medicinei în țara noastră, iar acest lucru reprezintă un obiectiv important pentru mine. 

Pentru mine, imagistica medicală nu este doar o profesie, e o pasiune și aș putea spune chiar un mod de viață. Dintotdeauna am fost fascinat de anatomie și mi-am dorit să studiez corpul uman și tot ceea ce ține de el. Totodată, această specialitate medicală îmi oferă ocazia de a-mi folosi pe deplin capacitatea analitică și gândirea strategică, pentru că trebuie să analizez în detaliu imaginile pentru a putea stabili un diagnostic corect și complet. În prezent, imagistica medicală evoluează enorm prin dezvoltarea unor aparate și softuri performante, cu un impact major în realizarea investigațiilor și în diagnosticare, oferind o multitudine de oportunități. 

Am ales să mă supraspecializez în imagistică musculo-scheletală și neuroimagistică, pentru că m-am simțit foarte atras de ele. De-a lungul carierei am dedicat foarte mult timp pentru a învăța cât mai mult și pentru a acumula cât mai multă experiență în aceste sectoare. 

Multidisciplinaritatea e fundamentală pentru a ajuta cât mai bine pacienții. Ca imagist, întotdeauna am colaborat cu medicii clinicieni cu scopul de a oferi pacienților un diagnostic complet și implicit cele mai bune îngrijiri medicale. Prin cooperarea cu diferiți specialiști, putem asigura o evaluare completă a cazurilor, optimizând astfel rezultatele și crescând calitatea actului medical. Este important să dezvoltăm echipe, să colaborăm, să ne ajutăm și să avem grijă unii de alții, atât în cadrul aceleiași specialități, cât și între diferitele specialități. 

Relația mea cu medicii rezidenți se bazează pe respect reciproc, sprijin și mentorat. E foarte important ca rezidenții să fie bine formați, altfel când ajung specialiști pot persista în erori. Aceștia au nevoie de modele lângă ei, de ,,motoare’’ profesionale de la care să învețe. Cred ca trebuie să conducem prin legea imaginii, prin puterea exemplului, dând dovadă de profesionalism, etică și empatie. Încerc să le ofer un mediu în care să se simtă încurajați să învețe, să pună întrebări, să discutăm cazurile complexe, să își dezvolte abilitățile profesionale și autonomia. Rezidenții mai trebuie să fie susținuți să practice, să facă ecografii și să dea rezultate la celelalte modalități imagistice existente. În ceea ce privește percepția lor, nu știu, ar trebui întrebați ei, îmi doresc să mă vadă ca pe un medic și mentor dedicat meseriei. 

Cel mai mult îmi plac ariile în care m-am supraspecializat, și anume rezonanța magnetică, imagistica musculo-scheletală și neuroimagistica, dar pe lângă activitatea medicală, sunt implicat și în domeniul didactic și cercetare. Nu cred că pot alege un singur domeniu, întrucât toate oferă satisfacții unice și diferite. Cariera didactică îmi oferă oportunitatea de a împărtăși pasiunea pentru imagistică și medicină, posibilitatea de a influența și forma generațiile viitoare de medici radiologi, contribuind astfel la dezvoltarea comunității medicale dar și a calității în medicină. Astăzi este mare nevoie de mentori, de oameni bine formați profesional, care să aibă dorința, răbdarea și bucuria de a împărtăși din experiența și cunoștințele pe care le dețin celor dornici să învețe. 

Depinde din ce punct de vedere. Nu trebuie în niciun caz să existe o competiție între cele două sisteme, pentru că aceasta ar dăuna pacientului. Cele 2 sisteme de sănătate sunt complementare, iar rezultatele cele mai bune pentru pacienți se obțin atunci când există o bună colaborare între ele. În plus, în Romania, comparativ cu media europeană, avem un deficit în investigația pacientului, în screening și în prevenție, iar dezvoltarea în paralel a celor două sisteme de sănătate este mai mult decât binevenită. 

În multe regiuni, deficitul de medici radiologi, combinat cu volumul crescut de muncă, a dus la dezvoltarea tehnicilor de imagistică la distanță. Teleradiologia s-a dovedit a fi o soluție eficientă în situațiile în care un spital nu dispune de suficienți medici imagiști sau când numărul acestora este insuficient pentru a acoperi activitatea medicală necesară. Totuși, consider că această metodă nu reprezintă opțiunea ideală pentru spitalele universitare, principalul dezavantaj fiind imposibilitatea de a realiza investigații imagistice care necesită prezența fizică a medicului radiolog, ca de exemplu ecografia. 

Cred că în viitor vom asista la dezvoltarea și perfecționarea tehnicilor de inteligență artificială care să vină în ajutorul medicului radiolog, dar și a unor echipamente de înaltă performanță care vor contribui la îmbunătățirea diagnosticului, eficienței și calității îngrijirii pacienților. Aceasta ne poate ajuta prin automatizarea procesului de diagnostic, creșterea gradului de eficiență al activității profesionale, utilizarea de diverși algoritmi pentru detecția unor eventuale erori, însă nu cred că va putea înlocui vreodată medicii radiologi, ci va deveni un instrument care le va completa activitatea. 

Pentru mai multe detalii accesați www.reumadiagnostic.ro