Elevul Raul Babi: "Singura modalitate de a atinge succesul este să ieși din zona de confort"

985
4 min citire
Elevul Raul Babi:
Setea de cunoaștere este ceea ce-l deosebește de restul colegilor de generație pe Raul Babi, elev în clasa a IX-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din Constanța. El este acel nume din catalog care poate deveni uneori și incomod pentru profesor, dar mai ales provocator pentru un cadru didactic care nu vine la catedră doar ca să „presteze” o materie. Ultima lui ispravă este legată de câștigarea Bursei FLEX, adică a posibilității de a petrece 10 luni în sistemul de învățământ american, în anul școlar viitor.
- De ce ți-ai dorit să trăiești visul american?
- Ca să vă spun sincer, eu nu mi-am dorit să trăiesc visul american, ci mai degrabă o provocare cu mine însumi. Să mă înscriu la FLEX, să văd dacă reușesc sau nu să câștig bursa. Pentru că mi-amintesc că acum doi sau trei ani mă uitam și eu, la rândul meu, la diferiți copii din alte țări care participau la o oportunitate de genul acesta. Mă uitam pe TikTok, în special, și le urmăream povestea. Și mi se părea foarte interesant să vezi mirajul american de aproape, să-ți faci o opinie echilibrată pe baza experiențelor tale. Și-atunci mi-am luat inima în dinți, am vorbit cu părinții mei și m-am înscris. Chiar niciodată nu m-am gândit că vreodată voi avea posibilitatea să plec în State.
- În ciuda faptului că ești considerat un poliglot, un tip foarte sigur pe tine și pe reușitele tale, mi se pare că totul la tine vine de la sine, ca o joacă.
- Adevărul este că pe la jumătatea procesului mi-am dat seama și eu că am șanse foarte mari să câștig și, undeva chiar cu o săptămână înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, am primit un test de TBC, care era cerut în cazul în care sigur vei pleca, oarecum ca o garanție. Nici acum nu vreau să mă gândesc că voi pleca în State atât de mult și mă voi despărți de familia mea, de prietenii mei, de motanul meu, de tot ceea ce prețuiesc și trăiesc aici în România. Dar am învățat să iau fiecare etapă a vieții, în general, treptat, îmbrățișând toate oportunitățile care mi se oferă pe parcurs.
- Surprinzător, având în vedere că vorbești 10 limbi străine, nu ești un aventurier, nu-i așa?
- NU! Cred că, atunci când strămoșii mei când au făcut trecerea de la nomazi la sedentari, s-a schimbat ceva pentru familia mea. Sunt foarte sedentar, nu-mi place neapărat aventura. Mie palpitația îmi este adusă de învățarea unui lucru nou sau să ies afară cu prietenii mei să vorbesc, să discut cu părinții mei despre anumite teme destul de controversate. Cu siguranță nu găsesc aventura sau adrenalina prin sport sau activități de genul care te scot din zona de confort. Îmi displace să ies din zona de confort, numai că știu că singura modalitate de a atinge succesul este să ieși din acel spațiu în care te simți confortabil.
- N-aș fi zis, pentru un elev ca tine, care se distinge prin preocupările intelectuale multiple, că te mulțumești în zona de confort.
- Tocmai de aceea am aplicat pentru bursa FLEX, din dorința de a-mi depăși niște limite. Dar în continuare zona mea de confort este la mine acasă, este afară, cu prietenii mei, nicidecum în Statele Unite ale Americii, într-un oraș pe care nu-l cunosc, într-un stat pe care nu-l cunosc, într-o familie care mi-e străină, cu o limbă care nu este a mea.
- Nu pot să cred că invoci o limbă străină, ținând cont că ești vorbitor de nouă alte limbi, exceptând engleza.
- Pun problema limbii pentru că am mai spus și cu alte ocazii că unul dintre cele mai dificile lucruri pe care ar trebui să le fac vreodată este ca întreaga mea viață sau pentru o perioadă îndelungată să vorbesc într-o altă limbă decât limba română. Mi-este foarte dificil să mă imaginez vorbind timp de 10 luni exclusiv în engleză în ceea ce privește raporturile mele cu celelalte persoane. Dar reafirm că este o provocare și pentru mine și o iau așa cum vine. Una este să vorbești o săptămână-două, când pleci în vacanță cu familia, și alte este pentru 10 luni. Cei de la American Council mi-au spus că adaptarea durează în jur de trei luni. Teoretic, după această perioadă ar trebui să mă simt ca acasă.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.1351 secunde