În fiecare an, zeci de copii, mici și lipsiţi de apărare, sunt abandonaţi de propriile lor mame, în saloanele spitalelor. În aceste condiţii, ei sunt trataţi dacă suferă de vreo afecţiune şi aşteaptă ca cineva să le decidă soarta. Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa, anul trecut, 94 de copii aflați în risc de părăsire au fost internaţi în unitățile sanitare de la malul mării, iar în 2025, alţi şapte bebeluşi se află în aceeaşi situaţie. Mamele, în general minore, provin din Medgidia, Negru Vodă, Lumina, Mangalia, Hârşova, Cumpăna, Pantelimon, Ciobanu, Ion Corvin.
Abandonul reprezintă, fără discuţie, cea mai gravă formă de neglijare și abuz asupra unui copil. Indiferent care este motivul care o determină pe o femeie să recurgă la un astfel de gest, ea nu are absolut nicio scuză pentru ceea ce face. De cele mai multe ori, copilaşii care sunt abandonaţi provin din familii dezorganizate sau au mame minore, de 15, 16, 17 ani, incapabile să-și asume responsabilitatea unei alte vieți. Drept urmare, ajung să-şi trateze micuţii, sânge din sângele lor, ca o problemă şi, efectiv, fug de ei.
Potrivit directorului DGASPC Constanţa, Mihaela Ristea, în anul 2024, în judeţul nostru, 94 de copii s-au aflat în risc de părăsire şi au fost internaţi în unitățile sanitare. Dintre aceştia, în cele din urmă, 75 au fost reintegraţi în familiile extinse și şapte plasaţi la asistenţi maternali profesionişti. De la începutul acestui an şi până în prezent, alţi şapte copii aflați în risc de părăsire au beneficiat de spitalizare, iar şase au ajuns tot la asistenţii maternali profesionişti.
La polul opus, în timp ce mamele naturale fug la propriu de ei, strecurându-se pe lângă personalul medical la numai câteva ore sau zile după ce i-au născut, 160 de familii din judeţul nostru aşteaptă cu nerăbdare să adopte un micuţ şi să-şi reîntregească, astfel, familia. În ceea ce-i priveşte pe cei mici, ei nu au altă alternativă decât să stea cuminţi în pătuțurile lor, suferind, încă din primele ore de viață, de lipsa afecțiunii materne. Ei sunt acei copii care nu sunt ținuți în brațe întotdeauna, atunci când plâng, ci sunt mititeii care mănâncă din biberoane la ore fixe și care nu părăsesc salonul de spital săptămâni întregi, pentru că sunt şi bolnavi.
Unii micuţi au probleme grave de sănătate
Aşadar, traseul în viaţă al acestor suflete mici şi nevinovate cunoaşte altă traiectorie faţă de cum ar fi normal. De ei se ocupă specialiștii din cadrul Centrului de Intervenţie în Regim de Urgenţă şi Logistică, subordonat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa. Serviciile oferite de acest centru de intervenție în regim de urgență sunt următoarele: asistență socială și medicală, consiliere psihologică a mamelor care se află în dificultate și prezintă riscul de a-și abandona copilul în unitatea sanitară, în scopul dezvoltării abilităților maternale, astfel încât abandonul să fie prevenit, iar integrarea copilului nou-născut în familie să se realizeze în condiții optime.
Potrivit şefului Serviciului Intervenţie în situaţii de abuz, neglijare şi violenţă în familie, psihologul Simona Simionescu, obiectivele principale ale înființării acestui centru sunt reprezentate de prevenirea separării copiilor de părinți, obținerea rapidă a actelor de identitate, protecția și îngrijirea copiilor abandonați în unitățile sanitare, în vederea pregătirii plasamentului acestora în familia substitutivă/asistent maternal profesionist sau serviciu rezidențial, în funcție de vârsta și nevoile copilului.
Din păcate, cum am menţionat deja, situaţia este tristă. „Lucrurile nu s-au schimbat deloc în ultimii 2-3 ani. Ba, mai mult decât atât, micuţii care sunt abandonaţi au, pe deasupra, şi probleme grave de sănătate, necesitând spitalizare pe termen lung. Cele mai multe mămici sunt minore şi provin din mediii defavorizate, din: Medgidia, Negru Vodă, Lumina, Mangalia, Hârşova, Cumpăna, Pantelimon, Ciobanu, Ion Corvin. Probabil că unele iau decizia de a-şi abandona copiii pentru că sunt şi nesusţinute de familie. În urmă cu câţiva ani, am avut inclusiv o adolescentă de 13 ani care a născut şi a renunţat la bebeluş. Mai mult decât atât, sarcinile lor sunt neurmărite deoarece nu merg niciodată la medic. În aceste condiţii, de abandon, obligaţia noastră este să facem verificări, pentru a vedea dacă există cineva în familia extinsă, un bunic, un unchi, o mătuşă, un frate adult, şi să instituim măsurile de protecţie specială, adică plasament la familia respectivă. Dacă nu există nimeni, instituim noi măsuri de protecţie specială la un asistent maternal profesionist", a declarat specialistul, pentru „Cuget Liber”.