Șeful statului și ministrul Justiției, scoși din cărți pentru numirea conducerii ÎCCJ

Proiectul de lege prin care se propune excluderea șefului statului și a ministrului Justiției din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorilor șefi, inițiat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptat tacit, ieri, de Camera Deputaților. 

Decizia a fost posibilă deoarece termenul pentru dezba-tere și vot final, respectiv, 6 iunie, a fost depășit, iar propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Referitor la acest proiect, Tăriceanu a propus modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor în sensul ca în funcțiile de conducere să nu mai fie implicat factorul politic - președintele țării și ministrul Justiției.

"Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele, președinții de secții", prevede proiectul președintelui Senatului.

Potrivit acestuia, revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui sau a președinților de secții se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul mem-brilor sau la cererea adunării generale a instituției.

"Procurorul general al Par-chetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", mai prevede proiectul de lege.

Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. 

Camera Deputaților este primul for sesizat și, drept urmare, proiectul va ajunge la Senat.