Cancerul de col uterin, cea mai cruntă suferință pentru paciente

Cancerul colului uterin reprezintă cea mai frecventă neoplazie a tractului genital feminin și a doua cauză de deces prin cancer la femei (după cancerul mamar).

Incidența cancerului de col uterin este semnificativ crescută la femeile cu debut al vieții sexuale la vârsta tânără, parteneri sexuali multipli, istoric de promiscuitate sexuală, număr mare de sarcini, fumătoare. Formele incipiente de boală sunt asimptomatice, ele fiind descoperite numai în cadrul procesului de screening prin examen citologic Papanicolau.

Colul uterin are o porțiune denumită endocol care se poate vizualiza numai parțial. Zona de trecere între epiteliul pavimentos al exocolului și cel cilindric al endocolului este locul în care debutează majoritatea tumorilor colului uterin.

Care sunt factorii de risc pentru apariția cancerului de col uterin?

În România cancerul colului uterin reprezintă cea mai frecventă neoplazie a tractului genital feminin, a doua cauză de deces prin cancer la femei.

Prin contrast, este puțin frecvent la nulipare și la cele cu viața sexuală inactivă. Fără a se recunoaște unanim un rol etiologic, există peste 20 de tipuri de virusuri papilloma (HPV) asociate cancerului de col uterin. Rolul agenților virali continuă să fie controversat.

"Cum evoluează cancerul colului uterin?

Carcinomul epidermoid (cea mai frecventă formă) are originea, uzual, la joncțiunea cilindroscuamoasă (denumită și zonă de transformare) a colului uterin. De obicei, se asociază cu leziuni de displazie și carcinom în situ, demonstrând progresia unor astfel de leziuni către cancer invaziv, care poate dura între 10-20 ani. Leziunile sunt la început mici, iar depistarea și tratarea lor corectă duce la vindecarea bolii. Dacă invazia la nivelul colului progresează, creșterea tumorii se evidențiază clinic prin apariția unei ulcerații superficiale sau a unei tumori exofitice care predomină în vagin. Sunt invadate din aproape în aproape vaginal, parametrele, iar, în stadii avansate, chiar vezica urinară și/sau rectul.

Datorită rețelei limfatice bogate pe care o are uterul, precoce în evoluția bolii pot apărea metastaze (tumori secundare cu originea în tumora primară la nivelul colului) în ganglionii limfatici pelvini sau chiar lomboaortici. Diseminarea hematogena (în alte organe) este mai puțin frecventă, dar relativ comună în stadiile avansate; metastazele apar la nivelul plămânilor, ganglionilor limfatici mediastinali și supraclaviculari, oaselor și ficatului", a explicat dr. Coralia Ștefănescu, medic primar obstetrică - ginecologie în cadrul Euromaterna.

Care sunt semnele de apariție a bolii și cum se pune diagnosticul?

Formele incipiente de boală sunt asimptomatice, ele se descoperă numai în cadrul procesului de screening prin examen citologic Papanicolau. Pe măsură ce tumora crește, pacienta poate acuza sângerări pe cale vaginală, spontane sau la contactul sexual. De cele mai multe ori se asociază o secreție vaginală modificată cu evoluție trenantă. Durerea nu apare decât în stadii avansate, fiind determinată de o multitudine de cauze: necroză tumorală, inflamație pelvină asociată , invazia unui ureter, a vezicii urinare sau rectului.

Diagnosticul leziunilor precursoare (preinvazive): investigațiile încep cu examen citologic Papanicolau.

"Terminologiei clasice Papanicolau i s-au adăugat, în timp, cele de displazie și CIN, ultima abordare fiind reprezentată de clasificarea Bethesda (TBS) care grupează leziunile precursoare neinvazive ale colului în categoriile grad scăzut (LSIL) și grad înalt (HSIL), fiecare dintre ele cu algoritmul propriu de tratament și urmărire. Dacă citologia este anormală, dar fără prezența unei leziuni vizibile pe col, se efectuează colposcopia, metoda care analizează foarte atent suprafața exocolului uterin și porțiunea inițială a canalului cervical.

Biopsia ghidată colposcopic și eventual chiuretajul endocervical pun diagnosticul. Dacă există displazie severă se practică conizația, reprezentând excizia printr-o manevră specială a zonei suspecte de la nivelul colului. Conizația reprezintă atât o metodă diagnostică, cât și, pentru unele cazuri, terapeutică.

Diagnosticul leziunilor invazive: leziunile vizibile (macroscopice) de la nivelul colului uterin se biopsiază, eventual se face și chiuretajul endocervical dacă leziunea se prelungește spre canalul cervical, examinarea la microscop a materialul excizat punând diagnosticul de malignitate.

După confirmarea malignității, evaluarea pre-terapeutică a cazului necesită efectuarea altor investigații utile pentru stadializarea bolii: examene uzuale (radiografie toracică, examene de sânge, ECG) și alte investigații complementare utile pentru aprecierea extensiei loco-regionale a bolii (tomografie computerizată abdomino-pelvină, urografie, eventual cistoscopie sau rectoscopie dacă există suspiciune de invazie a organelor vecine)", mai spune medicul.

Stadializarea bolii - ce este și care este semnificația ei?

Cancerul de col uterin confirmat histopatologic se încadrează într-un anumit stadiu. Stadializarea reprezintă încadrarea pe grupe a cazurilor cu aceeași gravitate. Stadiul I cuprinde bolile limitate la uter (cu prognosticul cel mai bun), stadiile II și III tumorile extinse în pelvis, în afara uterului, iar stadiul IV cancerele de col invadante în vezica urinară sau rect și cele cu metastaze la distanță.

Care este tratamentul cancerului de col uterin?

Tratamentul se bazează pe chirurgie și radioterapie.

Tratamentul chirurgical cuprinde metode conservatoare (cum este conizația în carcinomul in situ) sau radicale - cea mai utilizată este histerectomia totală cu anexectomie bilaterală (se rezecă uterul împreună cu ambele ovare) și limfadenectomie pelvină (excizia ganglionilor limfatici pelvini).

Radioterapia este o metodă de tratament de bază, folosită și ca tratament exclusiv, pre sau postoperator. Se utilizează iradierea externă (cu fotoni, folosind acceleratorul liniar sau aparatele de telecobaltoterapie) și brahiterapia (sau iradierea intracavitară, adică introducerea de surse radioactive la nivelul uterului sau vaginului).

Alegerea modalității terapeutice va fi făcută de echipa mixtă ginecolog-oncolog.