Ce trebuie să știm despre atacurile de panică

Dacă ați avut vreodată o senzație bruscă de frică însoțită de palpitații, transpirație, dificultăți de respirație, frisoane sau valuri de căldură, cel mai probabil ați suferit un atac de panică. În cazurile în care aceste atacuri sunt dese, ar trebui să vedeți un medic psiholog.

Potrivit specialiștilor, tot mai multe persoane solicită ajutor, în ultima perioadă, pentru a scăpa de atacurile de panică.
"A crescut numărul persoanelor ce au căpătat o deschidere spre a se adresa unui specialist în momentul în care trăiesc setul de simptome fizice ale atacului de panică, precum frică sau disconfort intens", a declarat, pentru "Cuget Liber", Claudia Mioara Popa, reprezentant al Asociației Române de Psihoterapie Integrativă.
Psihologul constănțean ne-a mai spus că această tulburare afectează în special femeile.
"Conform studiilor de specialitate, prevalența pe viață a panicii se situează undeva între 1.5% și 3.8% și sunt diagnosticate de două ori mai multe femei decât bărbați", precizează Claudia Popa. Totodată, primul atac de panică debutează, în general, în jurul vârstei de 20 de ani, iar în cazuri rare se poate declanșa înainte de 16 ani sau după 45 de ani.

De ce apar și cum se manifestă atacurile de panică
Nevoia sau dorința de a evita anumite situații, rezistența scăzută la schimbare sau teama de noutate sunt câteva dintre motivele apariției atacurilor de panică.
"În cea mai mare parte, este vorba despre apariția unor gânduri cu caracter limitativ pe fondul de anxietăți anticipatorii. Un alt factor de risc este sensibilitatea la anumiți stimuli precum frica de înălțimi, spații închise sau singurătate", explică psihologul.
Atacurile de panică se instalează brusc, nu durează mai mult de 30 de minute, iar nivelurile maxime de anxietate se ating în primele zece minute.
"Simptomele acestor atacuri pot include palpitații, transpirație, trepidații, senzații de scurtare a respirației, de strangulare, durere sau disconfort precordial, greață, frica de a nu pierde controlul, frica de moarte, frisoane sau valuri de căldură", afirmă Claudia Popa.
Psihologul mai spune că persoanele ce experimentează atacuri de panică neașteptate și se tem că vor avea noi atacuri, se îngrijorează sau își schimbă comportamentul din această cauză, sunt, de obicei, diagnosticate cu atacuri de panică.
"Din cauza generalității și a inabilității de a controla această tulburare, multe persoane cu atac de panică sunt de părere că viața lor este foarte restrânsă din cauza nevoii de evita o serie de situații, iar în multe cazuri acest lucru se poate sonda cu instalarea depresiei", mai spune psihologul.
Momentele de panică se pot declanșa chiar în miezul nopții și persoanele cu probleme pot fi trezite de panică din somn.
"Aceste panici nocturne se declanșează la 1 - 4 ore după adormire, iar 54% dintre indivizi le consideră mult mai severe decât cele diurne. Atacurile din timpul nopții sunt diferite pentru că nu sunt asociate cu activitate fizică și pacientul este relaxat", aflăm de la Claudia Popa.

Când trebuie să mergem la specialist
Aproximativ jumătate dintre cei care suferă atacuri de panică au și tulburări de personalitate, iar singurii care pot stabili în mod diferențial dacă un individ suferă de fobie specifică, fobie socială sau atac de panică, sunt psihoterapeuții, psihiatrii sau medicii care pot identifica natura senzației de teamă.
Totodată, mulți pacienți cu atacuri de panică merg mai întâi la un doctor, deoarece simptomele sunt similare unei condiții medicale severe.
"Este foarte important ca individul să fie examinat din punct de vedere medical, înainte de a începe intervenția psihoterapeutică. Atât terapeutul, cât și medicul vor dori să excludă tulburări fiziologice însoțite de simptome asemănătoare atacului de panică, precum boală cardiovasculară, aritmie, atac ischemic sau cerebral, astm, bronșită, hipertiroidism, sindrom premenstrual, epilepsie temporală, anemie și altele", precizează Claudia Mioara Popa.

Cum putem opri atacurile de panică
Pentru a scăpa de atacurile de panică este recomandată consilierea psihologică. Diagnosticarea la timp a atacului poate preveni eventualele depresii sau anxietăți, însă, cea mai bună modalitate de a trata și preveni momentele de panică este păstrarea unei minți sănătoase.
"Metodele psihopedagogice și profesionale au un rol important în menținerea și promovarea unei sănătăți mentale și a unui stil de viață bazat pe o igienă mentală susținută. Conform unei strategii bine definite, igiena mentală organizează acțiunea de psihoprofilaxie și recuperare a sănătății mintale în grupul social", a adăugat psihologul.