Un copil care refuză somnul, fie că e vorba de cel de după-amiază, fie că e vorba de cel de peste noapte, este considerat alintat sau prea obosit. Pe de altă parte, atunci când "episoadele" se repetă, lipsa somnului poate ascunde tulburări grave, chiar la nivel psihic, atrag atenția medicii și psihologii.
Un somn agitat, neliniștit sau insomnia, simptome frecvente la copiii peste 6 luni, prezintă o tulburare de somn, spun pediatrii. Netratate la timp, aceste probleme pot genera disfuncții emoționale și comportamentale.
"Cel mai adesea, tulburările de somn apar ca răspuns la schimbări sau stres. În cazul copiilor, vorbim despre bolile suferite în primele luni de viață, intervenții chirurgicale, îngrijire neadecvată, zgomote puternice sau temperaturi extreme.
Desigur, există condiții neuropsihiatrice care sunt asociate cu tulburările de somn: retardul mintal, ADHD, tulburările depresive, anxietatea, surditatea sau sindromul Down, afecțiuni care trebuie diagnosticate de psiholog", a explicat Cristina Gemănaru, psihoterapeut.
Somnul, o rutină pentru copii
Dacă la nou-născuți vorbim de un somn întrerupt de necesitatea hranei, la copii și adolescenți, tulburările de somn ridică o serie de probleme pe care părinții trebuie să le identifice.
Tulburările de somn se încadrează în două mari categorii: parasomniile, adică tulburări care întrerup cursul normal de somn (somnambulismul), ce pot apărea după vârsta de 18 luni a bebelușului, sau disomniile - probleme care se caracterizează prin perturbări ale calității, cantității și ritmului somnului (insomniile).
"Cea mai frecventă este însă apneea pediatrică. Aceasta se manifestă prin sforăit, respirație pe gură și senzație de sufocare. Aceasta poate fi cauza inflamației amigdalelor.
Desigur, un somn agitat sau refuzul somnului la copii pot fi generate și de o serie de alte probleme medicale. Acestea pot fi uzuale - febră, constipație, senzația de foame, colici, cefalee - sau, în alte cazuri, de tulburări neurologice care necesită consult de specialitate", a precizat dr. Gherghina Rizea, medic pediatru.
Strategii de atac
Tulburările de somn, de atenție, anxietatea, fobiile, coșmarurile manifestate de copii, spune psihoterapeutul, necesită atenție deosebită și multă răbdare din partea părinților.
"Tehnica stimulilor pozitivi implică dezvoltarea unei rutine de culcare și trezire relaxante, calmante. Deși părinții nu dau prea multă importanță acestui fapt, gestul de a conduce copilul la culcare, de a-i oferi un cadru relaxant de odihnă, de a-i citi povești înainte de somn conduce la o rutină de odihnă care ajută copilul în astfel de situații", mai spune specialistul.
Definirea comportamentului "anormal" în timpul somnului rămâne dificilă datorită faptului că problemele apar în diferite stadii de dezvoltare ale copiilor. Recomandarea principală a celor doi specialiști rămâne urmărirea tuturor manifestărilor și consultarea medicului atunci când, alături de refuzul somnului, apar și alte manifestări medicale, prezente atât pe durata nopții, cât mai ales în decursul zilei.