Diferența dintre răceală și gripă. Cum se tratează corect cele două afecțiuni

Deși au simptome comune și perioada de manifestare durează aproximativ la fel, medicii spun că există diferențe majore între simptomele de debut ale celor două afecțiuni: răceală și gripă.

Gripa este mult mai agresivă decât virozele respiratorii și are un mai mare potențial de producere a complicațiilor și a răspândirii rapid. De altfel, comparativ cu virozele, gripa poate produce epidemii, adică riscul de răspândire a virușilor pe o perioadă mai scurtă de timp este exponențial mai mare.

Cei mai afectați sunt copiii și vârstnicii, ambele categorii având sistemul imunitar mai slab și prezentând un risc mai mare de complicații cardiace sau pulmonare.

"Dacă în cazul gripei vorbim de un debut brusc, cu febră puternică, dureri de cap și dureri musculare, viroza se instalează treptat, ajungând de la strănut și roșu în gât, la dureri puternice de cap, de gât, de stare generală proastă. Un alt simptom care se ma-nifestă diferit este tusea care, în cazul gripei este foarte puternică și poate persista și după ce afecțiunea trece. În schimb, în viroze, tusea este adesea seacă și se manifestă doar pe perioada cât pacientul este bolnav. Ambele afecțiuni fac victime mai ales în rândul copiilor, cu manifestări uneori violente, când e nevoie chiar de spitalizare", a precizat dr. Gherghina Rizea, medic primar medicină de familie.

Cum se tratează fiecare afecțiune

Pentru a reduce simptomele de răceală sau gripă, medicul recomandă, până la consultul de specialitate, reducerea simptomelor supărătoare: febră sau tuse.

Astfel, febra puternică se tratează cu antitermice, bazate pe paracetamol sau ibuprofen. Pacientul va evita aglomerațiile și expunerea la temperaturi scăzute, recomandat fiind repaosul total. Bolnavul se izolează de restul familiei într-o camera corespunzătoare din punct de vedere igienic, luminoasă, aerisită și încălzită.

Antibioticele nu se recomandă decât în cazul gripei de natură bacteriană și numai la recomandarea medicului.

Risc de complicații

În cazul în care gripa se manifestă mai mult de 7 zile, medicul recomandă ca pacienții să fie consultați de un specialist. Mai mult, dacă apar convulsiile febrile, vărsăturile, pacientul refuză mâncarea, există pericolul de complicații.

"Dacă apar tulburările respiratorii, convulsiile febrile sau starea pacientului se alterează brusc, înseamnă că este cazul să se prezinte de urgență la medic. Cardiacii se pot decompensa, episoadele de astm se intensifică, valorile tensiunii arteriale nu mai sunt normale, apar dificultățile în respirație. Adesea, după o gripă, pot apărea complicații și la nivelul căilor aeriene superioare, cum ar fi sinuzita, amigdalita sau otita", mai spune medicul.

Cum ne ferim de boală

Medicii specialiști recomandă în primul rând imunizarea copiilor cu afecțiuni cardiovasculare și bronhopulmonare, diabet, imunitate scăzută, astm, afecțiuni renale sau boli de sânge.

Vaccinarea antigripală se poate realiza încă de la vârsta de 6 luni a bebelușilor și este oferită gratuit, prin cabinetele de medicină de familie sau ambulatoriu.

Stimularea imunității este la fel de importantă la începutul fiecărui sezon de gripă, astfel că, medicul recomandă consumul de vegetale și tratarea carențelor de vitamine.