Laringita poate face ca vocea să devină foarte răguşită

La ora actuală, laringita este o inflamaţie a corzilor vocale sau a laringelui care face ca vocea să devină foarte răguşită. Laringitele pot fi de scurtă durată sau cu o durată mai mare (cronice). De cele mai multe ori apar pe neaşteptate şi nu durează mai mult de două săptămâni. Aceasta este o inflamație acută a mucoasei și submucoasei laringelui, de cauză virală sau bacteriană, care se asociază în formele severe cu detresă sau insuficiență respiratorie.

Laringele, denumit și caseta vocală, cuprinde corzile vocale. Acestea sunt vitale pentru procesele de respirație, înghițire și vorbire. Corzile vocale sunt două mici falduri ale membranei mucoase care acoperă cartilajul și mușchiul care vibrează pentru a produce sunet. Potrivit dr. Anca Botescu, infecția virală produce inflamație la nivelul corzilor vocale, care va determina îngroșarea acestora.

Îngroșarea corzilor vocale provoacă, mai departe, denaturarea sunetelor produse de aerul care trece peste ele. Drept urmare, vocea va deveni răgușită (disfonia), iar în unele cazuri de laringită va deveni aproape nedetectabilă (afonia). Cea mai comună cauză a laringitei este răceala sau gripa, însă există şi alţi factori cum ar fi: suprasolicitarea vocii, iritaţia gâtului din cauza fumului de ţigară sau a alergiilor şi refluxul de acid. Refluxul de acid, denumit şi boala gastroesofagiană de reflux este cea mai comună cauză a laringitei cronice. „Alte cauze pe care pacienţii le sesizează pot fi leziuni ale nervilor, răni, polipi, noduli pe corzile vocale. Corzile vocale sunt benzile elastice din interiorul laringelui, care produc vocea. La unele persoane, răgușeala poate apărea natural odată cu înaintarea în vârstă, când corzile vocale devin mai subţiri şi mai slăbite”, a explicat medicul.

Cum spuneam, principalul simptom al laringitei este răguşeala. Deci, vocea poate deveni mai groasă decât de obicei, sau vă puteţi chiar pierde vocea în totalitate. Pot apărea, însă, şi alte simptome ca: durere şi senzaţie de uscăciune în gât, tuse şi dificultăţi de înghiţire. Medicul va diagnostica laringita printr-un examen fizic şi întrebându-vă despre simptome sau vă poate recomanda laringoscopia. Pentru acest examen medicul va introduce un tub flexibil (fibroscopul) în gât, ceea ce îi va permite să vadă în detaliu laringele. În timpul acestui test, el poate preleva o porţiune de ţesut de la nivelul laringelui pentru efectuarea unei biopsii. Examinarea anatomopatologică a acestui ţesut laringian poate exclude diagnosticul de cancer sau al unei alte afecţiuni grave.

Atenţie, însă! Există riscul apariţiei cancerului, în cazul în care pacientul este fumător şi prezintă noduli la nivelul laringelui. Totodată, laringostroboscopia este un test care îi permite medicului să observe vibraţiile corzilor vocale pentru studiul mobilităţii acestora, utilizând un instrument luminos. În majoritatea cazurilor, laringita este tratată acasă prin: consumarea cât mai multor lichide, ferindu-vă de fumul de ţigară şi prin repaus vocal.