Murăturile și alimentele condimentate vă pot îmbolnăvi de gastrită

O "bucurie" a sezonului rece este reprezentată, pentru multe persoane, de murăturile pregătite de gospodine la începutul toamnei. Medicii atrag atenția însă că excesul de acrituri, ca și cel de alimente condimentate sau băuturi acidulate,
își lasă amprenta asupra mucoasei gastrice.

Gastrita apare în urma unui dezechilibru între sucul gastric și mucoasa stomacului și este caracterizată de prezența unor leziuni pe mucoasă. Boala poate avea cauze dintre cele mai diverse, a explicat dr. Bogdan Câmpineanu, medic boli interne în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța: "Gastrita este un fenomen nespecific al mucoasei gastrice și este cauzată de consumul de alimente condimentate, acrituri, băuturi acidulate sau chiar de dulciurile concentrate. De asemenea, este posibil ca gastrita să apară în urma ingerării de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, precum aspirină, diclofenac, endometacin, pe care le luăm în mod obișnuit pentru dureri de cap, osoase sau alte afecțiuni".
Totodată, boala este cauzată, într-un procent destul de ridicat, de infecția cu bacteria helicobacter pylori, iar consumul produselor alimentare enumerate mai sus favorizează dezvoltarea afecțiunii.
Helicobacter pylori are capacitatea de a supraviețui o perioadă îndelungată în acidul gastric - există situații când infecția este contractată în copilărie și începe să-și facă simțită prezența abia când bolnavul este adult. Bacteria se cantonează în stratul mucos, unde declanșează un proces inflamator al mucoasei, duce la degradarea ureei (produs secretat în stomac în mod normal) în dioxid de carbon și amoniac și apoi la neutralizarea acidului gastric.

Simptomele gastritei
În funcție de cauze și de gravitatea leziunilor de pe mucoasă, gastrita poate fi de două feluri. Gastrita acută apare în urma consumului exagerat de medicamente și are o evoluție de scurtă durată, simptomatologia este clară (vărsături, greață, dureri de stomac), iar boala are tendința să se vindece rapid, după administrarea tratamentului adecvat sau după înlăturarea cauzelor.
Cea de-a doua formă, gastrita cronică, este cauzată în cele mai multe situații de helicobacter pylori, evoluează pe parcursul mai multor ani, iar în lipsa unei terapii administrate la timp poate duce la apariția unor complicații severe, precum hemoragie, anemie, scaune cu sânge și șoc hemoragic.
Gastrita cronică poate fi însoțită de simptome precum arsuri la nivelul abdomenului, dureri în spatele sternului, grețuri, vărsături (asemănătoare gastritei acute), dar există situații când afecțiunea este asimptomatică și este descoperită întâmplător.

Dieta echilibrată, pavăză în fața bolii
În mod obișnuit, tratamentul gastritei durează între 10 și 15 zile, dar în cazurile în care se constată prezența helicobacterului pylori, terapia este complexă. "În 70% dintre cazurile de infectare cu helicobacter pylori, terapia este pe bază de antibiotice", a arătat dr. Bogdan Câmpineanu.
Terapia va fi stabilită pe baza examenului clinic, a endoscopiei digestive sau a examenului cu bariu.
Pentru a evita dezvoltarea afecțiunii, medicul recomandă o dietă echilibrată, în care să nu se regăsească alimentele ce o pot declanșa. "Persoanele care știu că sunt predispuse, care au astfel de cazuri în istoricul medical, cele care se resimt după consumarea alimentelor condimentate sau a băuturilor acidulate, este mai bine să le evite. De asemenea, sunt indicate mai multe mese pe zi, mai puțin consistente", a mai afirmat specialistul.
Contraindicate sunt și consumul de alcool, fumatul (de altfel, persoanele care beau și fumează sunt predispuse la a dezvolta gastrită), în vreme ce legumele și fructele sunt esențiale pentru menținerea sănătății mucoasei gastrice.