NE MOR COPIII PE CAPETE. CE ESTE DE FĂCUT?

În România se nasc foarte mulți copii prematur pentru că mamele lor au boli ale sângelui. Mulți riscă să își piardă viața pentru că femeile însărcinate nu au bani pentru analize, sau nu se prezintă la medic pentru controale periodice.

Alte cauze ale mortalității infantile sunt lipsa vaccinării, condițiile precare de igienă, lipsa analizelor de rutină.

Deși mortalitatea infantilă a scăzut în ultimele două decenii – de la 24 de decese la mia de nașteri în 1994, la 9 la mie în prezent –, acesta rămâne un capitol nefericit pentru România. După nouă ani de la integrare europeană, țara noastră ocupă încă primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile mai mult decât dublă. În fiecare an, aproximativ 1.900 de nou-născuți pierd lupta pentru viață. La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare. O treime din aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante.

Cele mai multe decese se înregistrează în rândul prematurilor. Nou-născuții cu o greutate mai mică de 2.500 de grame prezintă cel mai mare risc de mortalitate infantilă. Greutatea mică la naștere este dată de mai mulți factori: malnutriția sau starea de sănătate precară a mamei, lipsa controalelor prenatale și a planificării familiale.

Deficit de personal și aparatură învechită

Nici din punctul de vedere al condițiilor pe care le oferă spitalele situația nu este deloc bună. Mai ales la capitolul dotări cu echipament medical. Potrivit unui studiu recent, media de paturi de terapie intensivă pe niveluri este subunitară la nivelul 1 (0,4) și de 5 paturi pentru nivelul 2. Un număr de 16 paturi de obstetrică sunt, în medie, în cadrul maternităților de nivel 1, deși Ordinul MS prevede minimum 25, în timp ce pentru nivelurile 2 și 3, minimul prevăzut este de 43, respectiv 90 de paturi. Numărul mediu de săli de naștere pe nivele, 3 fiind cel mai ridicat, este de 2 săli la nivelul 1, 3 săli la nivelul 2 și 4 săli la nivelul 3. Și rata de nașteri chirurgicale este foarte ridicată în țara noastră, față de nivelul considerat optim. În privința personalului, arată studiul, maternitățile din România înregistrează un deficit foarte mare, iar numărul de servicii de investigare care poate fi acordat este scăzut, acestea ajungând la o limită alarmantă în zilele libere și cele de sărbătoare.

Din punct de vedere al dotării cu echipament medical, România este mult sub media țărilor europene, iar în privința resursei umane, la sfârșitul anului 2012, activau 281.000 de profesioniști în domeniul sanitar. Astfel, deși pregătește cei mai mulți absolvenți de medicină, România se poziționează cu mult sub media UE de la toate categoriile de profesioniști din domeniul sanitar. Cele mai mari discrepanțe se înregistrează la medici și la asistenți medicali. În privința infrastructurii, sunt 3.000 de cabinete în ambulatoriu de specialitate, 1.500 de laboratoare, 300 de furnizori de îngrijiri la domiciliu, peste 7.000 de farmacii și aproximativ 450 de spitale.

La nivel global, în ciuda eforturilor depuse de guvernele lumii, doar 62 din 195 de țări incluse într-un realizat de ONU au reușit să atingă obiectivele fixate în acest domeniu.

Mortalitatea globală a copiilor cu vârste de sub cinci ani s-a redus cu 53% în ultimii 25 de ani. Mai exact, mortalitatea infantilă în întreaga lume a trecut de la 12,7 milioane în anul 1990 la 5,9 milioane în 2015. În ultimii 15 ani au fost salvate viețile a 48 de milioane de copii din întreaga lume. Potrivit experților ONU, nașterea prematură, pneumonia, complicațiile care apar la naștere, diareea și malaria, sunt doar câteva dintre cauzele care duc la deces în cazul micuților care au sub 5 ani, scrie clvpress.ro