O alimentație corectă ține diabetul sub control

Persoanele diagnosticate cu diabet, indiferent dacă sunt sau nu insulino-dependente, trebuie să respecte un regim alimentar dietetic, pentru a nu risca periclitarea tratamentului medical.

Cel mai bun mijloc de a echilibra diabetul, dar și de a evita apariția complicațiilor - hipoglicemia ori hiperglicemia sau, pe termen lung, riscul dezvoltării bolilor renale, neurologice sau cardiovasculare - constă în respectarea unui regim alimentar ponderat. Dr. Cristina Mihai, medic pediatru cu specializare în diabet, boli de nutriție și metabolism, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, a arătat că alimentația bolnavului de diabet trebuie să asigure necesarul nutritiv, iar în cazul copiilor și adolescenților, să contribuie la dezvoltarea lor normală.

Glucidele trebuie calculate zilnic
Pentru a fi sigur că respectă dieta recomandată, bolnavul trebuie să cântărească, zilnic, alimentele pe care le consumă și să calculeze aportul de glucide sau carbohidrați - cum mai sunt denumite. Cele mai importante glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza, galactoza (existent în lapte) amidonul (din legume și cereale), pectina și glicogenul (din mușchi și ficat). Cantitatea de carbohidrați este recomandată de medic și oscilează între 120 și 200 de grame pe zi, iar orice depășire duce la agravarea bolii. Restricția la glucide este compensată, caloric, cu alți nutrienți (grăsimi sau lipide, proteine), la care bolnavul nu are interdicție. Concret, glucidele trebuie să reprezinte aproximativ 50 - 55% din aportul caloric, grăsimile - 30%, iar proteinele - 15%. "Evitați grăsimile saturate, colesterolul, sarea și zahărul. Pu-neți accent pe alimentele integrale și feriți-vă de cele procesate. Mâncați încet și bucurați-vă de aromele, consistența și culorile alimentelor", sunt câteva dintre sfaturile dr. Cristina Mihai pentru pacienții cu diabet și pentru părinții micuților cu respectiva afecțiune.
Specialistul a mai afirmat că cel mai bun mod de a cunoaște cantitatea de glucide din alimente reprezintă consultarea informațiilor nutriționale de pe ambalaj. "Toate informațiile din tabelul nutrițional se bazează pe mărimea porției. Dacă veți consuma o porție dublă, nutrienții se vor dubla și ei", a subliniat medicul.
Pentru că bolnavii nu au întotdeauna la îndemână o cupă de măsurare pentru a stabili corect cantitatea, dr. Cristina Mihai propune o estimare în raport cu mâna: "Jumătate de cană reprezintă aproximativ mărimea și grosimea palmei, fără degete, o cană reprezintă aproximativ mărimea pumnului închis. O porție de gustare este aproape o mână - de exemplu, 30 de grame de chips-uri, iar o lingură este cam de mărimea degetului mare".

Alimente permise în cantități reduse
Pacienții cu diabet trebuie să cal-culeze, zi de zi, cerealele, lactatele și fructele consumate. Printre alimentele ce le sunt permise numai în cantități reduse sunt: pâinea integrală sau albă, chiflele, porumbul, fasolea fiartă, fie că este albă sau roșie, unul sau doi cartofi, orez, dovlecel (o cană). La fel, trebuie să se țină cont de cantitatea de fructe, bolnavii fiind sfătuiți să consume câte un singur fruct la masă. În privința dulciurilor, specialistul spune că acestea pot fi consumate cu extremă moderație. Deserturile nu trebuie eliminate obligatoriu din dietă, ci este recomandată pregătirea lor cu îndulcitori artificiali.
Sunt însă și alimente nerestricționate, care conțin o cantitate minimă de carbohidrați - este vorba de legumele verzi, carnea și substituenții și grăsimile. Cumpătarea este însă indicată și în consumul lor.

Produse alimentare nerestricționate
"Dacă este consumată o porție de alimente nerestricționate între o masă și o gustare, glicemia nu va fi afectată. Alimente nerestricționate nu înseamnă însă fără ca-lorii. Unele dintre alimente conțin cantități mici de carbohidrați, astfel că dacă mâncați mai mult de o porție sau le consumați cu alte alimente ce au carbohidrați, va trebui să le acoperiți cu insulină", a mai precizat medicul.
Astfel, nu trebuie cântărită carnea (fie că este de vacă, pasăre sau miel) și peștele (precum șalău, știucă, hering, cod, crap, biban, păstrăv, fie că este proaspăt sau conservat). De asemenea, nu trebuie calculate legumele, precum roșiile, vinetele, spanacul, ciupercile, ardeiul gras, varza, conopida, castraveții, dovleceii, fasolea verde, ridichile, andivele sau salata verde.
Grăsimile asigură acizii grași esențiali care ajută la buna funcționare a organismului - nici ele nu trebuie calculate, dar indicat este să fie consumate grăsimile nesaturate, fiind considerate mai sănătoase: margarina, maioneza, nuci sau semințe, unt de arahide, măsline, uleiul (mai puțin cel de palmier și cocos).
Spre deosebire, grăsimile saturate trebuie evitate pe cât posibil: șunca, untul, crema de brânză, sosurile, slănina, untura, smântâna, uleiul de palmier și cocos.
Dr. Cristina Mihai a mai afirmat: "Încercați să consumați zilnic alimentele recomandate din cele de bază, pentru ca toate necesitățile nutritive să vă fie satisfăcute. De exemplu, calciul din grupa de lactate și proteinele din grupa de carne. Diversitatea este importantă pentru că fiecare aliment are un conținut nutritiv unic. De exemplu, din grupa de fructe, caisele constituie o bună sursă de vitamina A, iar grepfrut-ul este o sursă de vitamina C".