O infecție banală, cauză de malformații congenitale

Bucuria gravidelor, la aflarea veștii că vor aduce pe lume un copil, este de multe ori umbrită de grija privind sănătatea acestuia. "De ce are malformații bebelușul meu? Puteam să previn în vreun fel?" - sunt întrebările pe care le pun, îndurerate, viitoarele mămici. Despre una dintre cauzele de malformații congenitale, destul de întâlnită, ne-a vorbit dr. Mihaela Pețeanu, medic obstetrician-ginecolog constănțean.

Una dintre cele mai frecvente infecții congenitale, care duce la apariția de malformații și alte probleme de sănătate în rândul bebelușilor, este infecția cu citomegalovirus. Potrivit dr. Mihaela Pețeanu, acesta este un adenovirus, din clasa virusurilor herpetice și, "precum acestea, poate produce o infecție latentă în organismul uman". "Ca și alte infecții virale comune, precum rubeola, varicela ori herpesul, infecția cu citomegalovirus - CMV este, în general, ușor de suportat și fără consecințe pentru adultul sănătos sau pentru copilul cu imuno-competent. Situația nu este, însă, la fel de simplă, în cazul femeilor care își doresc o sarcină sau care sunt gravide", a afirmat medicul specialist.

Copiii rămân cu sechele neurologice

Infecția cu CMV este cauza infecțioasă cea mai frecventă a retardului mintal și a surdității. Potrivit medicului, dintre copiii infectați cu CMV, aproximativ 15% au simptome la naștere: prezintă surditate, mi-crocefalie, calcificări intracraniene, ventriculomegalie, restricție de creștere, icter, trombocitopenie (scădere anormală a numărului de trombocite din sânge, manifestată prin hemoragii), purpură (boală caracterizată prin apariția unor erupții hemoragice subcutanate).

"O treime dintre acești copii sever afectați mor. Restul prezintă sechele neurologice grave pentru toată viața. Apoi, dintre nou-născuții care nu prezintă semne și simptome la naștere, 15% vor dezvolta sechele neurologice până la vârsta de patru ani", a atras atenția specialistul.

Cum era de așteptat, infecția este transmisă fătului de la mamă, prin contactul cu sângele infectat, prin placentă, prin contactul cu secrețiile vaginale, la naștere, sau ulterior, prin laptele matern. Iar mama poate să aibă infecția în organism cu mult înainte de a rămâne însărcinată sau o poate căpăta în timpul sarcinii.

Referitor la modalitatea de transmitere a citomegalovirusului, dr. Pețeanu a precizat: "Virusul se transmite prin salivă, urină, fecale, secreții genitale, lacrimi, lapte matern, sânge (contact cu sânge infectat, transfuzii sanguine), placentă, organe transplantate. Copiii se pot infecta în timpul sarcinii (situația cea mai periculoasă pentru viitorul sănătății lor), la naștere, în timpul perioadei de alăptare sau mai târziu, în creșe și grădinițe (cu repercusiuni nesemnificative asupra stării de sănătate) și pot răspândi virusul ani de zile după infecție. Adolescenții dobândesc infecția, cel mai des, prin contact sexual. Femeile de vârstă fertilă se infectează, cel mai des, de la proprii copii mici, care sunt purtători sănătoși ai virusului. Persoanele cele mai expuse sunt cele care lucrează în secții de neonatologie, în creșe, grădinițe și internate".

Studiile de specialitate arată că 30 - 50% dintre femeile fertile nu au imunitate (anticorpi) pentru CMV. "Dintre acestea, între 1 și 4% fac această infecție prima oară în timpul sarcinii. Iar riscul de transmitere la făt este de 30-40%. Cele mai importante consecințe asupra copilului le au infecția apărută înainte de sarcină sau în primul trimestru, când riscul de surditate sau de anomalii ale sistemului nervos central (precum retard mintal, paralizie cerebrală, convulsii) este mai mare. De exemplu, pentru surditate, riscul este de 24% dacă infecția se produce în prima parte a sarcinii, față de 2,5%, dacă se produce în a doua jumătate a sarcinii. Dacă infecția apare în trimestrul al treilea de sarcină, riscul de transmitere la făt este mai mare - respectiv 75 - 80%, dar riscul de anomalii fetale este mult mai mic", a explicat dr. Mihaela Pețeanu.

În plus, femeile care au făcut infecția cu mult timp înainte de a rămâne însărcinate și care au anticorpi o pot dezvolta din nou în timpul sarcinii, dar în aceste situații riscul de afectare a fătului este scăzut.

De aceea, a atras atenția medicul ginecolog, este important că doctorul curant să cunoască situația imunologică a pacientei, înainte de sarcină, pentru a face diferența între o infecție primară și o reinfecție. De aceea, înainte de a vă decide să rămâneți însărcinate, mergeți la medic și efectuați toate analizele necesare (dozare IgG, IgM, teste de aviditate etc.)!

Copiii nu trebuie sărutați pe gură!

Cât privește măsurile pentru a preveni infectarea, dr. Pețeanu sfătuiește:

l Mâinile trebuie spălate riguros cu apă și săpun, mai ales după schimbarea scutecelor, după masa celor mici, după ștergerea nasului sau a lacrimilor copiilor, după contactul cu jucăriile folosite de aceștia.

l Nu se împart tacâmurile, vesela și periuța de dinți cu copiii mai mici.

l Se evită contactul cu saliva copiilor, mai ales când sunt sărutați pe obraz (copiii nu trebuie sărutați pe gură!).

l Se recomandă spălarea și dezinfectarea jucăriilor și a suprafețelor cu care intră în contact saliva și urina copilului.

l Gravidele care nu au un partener stabil sau fidel sunt sfătuite să aibă numai contacte sexuale protejate de prezervativ.