Serviciul de terapie intensivă al Spitalului Județean Constanța este ca o ruletă rusească, după cum susține chiar managerul instituției. Acesta susține că, deși au fost alocate fonduri de la Ministerul Sănătății pentru acest program, prea puțini pacienți pot beneficia de el. Motivul este unul absurd: doar bolnavii care ajung la spital în secția de primiri urgențe pot intra la terapie intensivă și pot beneficia de serviciile medicale suportate de program. Pentru restul, medicii trebuie să justifice fiecare perfuzie sau medicament, chiar dacă suferă de aceeași afecțiune.Serviciul de terapie intensivă, o "ruletă"
În luna aprilie a acestui an, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Raed Arafat, anunța conducerea Spitalului Județean Constanța că instituția a intrat în programul de ATI, ocazie cu care se vor acorda fonduri suplimentare care să sprijine acest program destinat cazurilor critice. Acesta susținea la momentul respectiv că "spitalul intră pe programul de anestezie și terapie intensivă și aduce o sumă semnificativă pentru cazurile critice care se tratează în terapie intensivă și care până acum erau subfinanțate , fapt pentru care trimiteau bolnavii să cumpere medicamente, tratamente, din afara spitalului".
Deși programul a devenit operațional de doar două săptămâni, prin intermediul lui, la Constanța, au fost tratați doar 11 bolnavi, deși numărul cazurilor extrem de grave, care aveau nevoie de îngrijiri în terapie intensivă a fost mult mai mare.
Pentru a clarifica de ce programul nu funcționează corect, managerul Spitalului Județean a declarat: "Ca să fie clar de la bun început că deși toată lumea credea că în acest program intră toți bolnavii, iată că lucrurile stau cu totul altfel. În programul de ATI intră doar bolnavii care ajung în acest serviciu doar prin secția de primiri urgențe. În rest, pacienții care, de exemplu, vin din secția de neurologie sau chirurgie și care au un hematom ce trebuie operat, nu intră în program.
Este un program cu dedicație și îi pune pe medicii din ATI să facă o muncă birocratică extraordinară. Acolo toți suntem egali, pentru că nimeni nu se duce în ATI ca să se îngrașe cu soluții perfuzabile. E ca o ruletă practic și ar trebui regândit acest program și ca banii să nu fie împărțiți pe afecțiuni, pe cazuri, pe gravitate. Ce importanță are că îmi vine pacientul direct din UPU sau din secția de neurologie", susține managerul.
Ce presupune programul ATI
Deși secretarul de stat susține că banii veniți din finanțare vor acoperi costurile pentru ghidurile de dializă, antibiotice, medicamente costisitoare pentru cazurile critice, dar și pentru consumabile sau medicamente deficitare din cadrul spitalului, managerul îl contrazice. Acesta susține că există un risc uriaș ca spitalul să achiziționeze de toți banii medicamente și materiale sanitare pe care să nu le poată utiliza din lipsă de pacienți.
"Să ne înțelegem! ATI nu este o secție, ci un suport pentru toate celelalte din care pacienții ajung în situații critice. Vor fi mari probleme pentru că există riscul să cheltuim toți banii pentru medicamente și să nu pot să consum pentru cei din program decât jumătate, cealaltă jumătate fiind nevoiți să o dăm din spital pentru că nu o pot justifica. Asta e un fel de «echilibristică» pentru că ne întâlnim la fiecare 10 zile să vedem ce bani am cheltuit din cei destinați programului și să nu fim în situația să cumpărăm medicamente pe care să nu le folosim și apoi să le plătim noi ca spital", completează managerul.
