Rolul cardiologului în bolile de plămâni

Bolile pulmonare sunt printre afecțiunile care pot pune în pericol viața pacienților dacă aceștia neglijează controlul medical sau tratamentul. 

Cunoscută sub denumirea de tromboembolismul pulmonar (TEP), boala care afectează atât plămânii, cât și inima trebuie să fie considerată o urgență majoră care necesită internare și tratament în unitate de terapie intensivă cardiacă. Atunci când există modificări la nivelul gambei, cu creșterea în diametru și durere la nivelul mușchilor, suspiciunea de diagnostic de TEP este mult mai mare. De aceea, pacientul trebuie să cunoască situațiile în care apare afecțiunea, dar și care este conduita pentru un tratament adecvat.

Deși pneumologul este cel care pune diagnosticul în cazul tromboembolismului pulmonar, rolul cardiologului este foarte important în situațiile în care afecțiunea apare la bolnavii cardiaci.

"În TEP mediu, evoluția este bună sub tratament anticoagulant, dar dacă se produce la un pacient cu antecedente cardiace, poate conduce la agravarea insuficienței cardiace sau apariția altor complicații. Sunt situații în care se recomandă anticoagulare toată viața sau sunt situații în care se face anticoagulare profilactică (sarcină, obezitate, intervenții chirurgicale mari, neoplazii)", explică dr. Elena Danteș, medic primar pneumolog-bronholog în cadrul Spitalului Clinic de Pneumologie Constanța.

Investigațiile urmăresc și problemele cardiace

Investigațiile la care sunt supuși pacienții sunt radiografia de torace, gazometrie, tomograf computer torace cu substanță de contract pentru evidențierea trombilor în interiorul vaselor pulmonare, EKG, ultrasonografie venoasă Doppler, ecografie cardiacă, măsurarea D-dimerilor în sânge,RMN și în anumite cazuri angiografie.

Mortalitatea în TEP e de 30% la pacienții fără tratament și sub 30% la cei la care se instituie tratamentul. Cei care supraviețuiesc până ajung la spital pot avea o evoluție favorabilă sub tratament agresiv. În afara tratamentului, pot exista episoade recurente de TEP (20-25%) care întunecă prognosticul bolii și conduce la apariția hipertensiunii pulmonare cronice posttrombembolice.

De astfel, este foarte important să se respecte măsurile pentru prevenirea trombozei venoase profunde prin exerciții fizice, mobilizare precoce postoperatorie, întreruperea fumat și consum alcool, folosirea de ciorapi elastici sau administrarea de aspirină în timpul călătoriilor lungi cu avionul, după cum recomandă medicul.

Pacienții sub tratament anticoagulant trebuie să cunoască interacțiunile medicamentoase și să le administreze doar la sfatul medicului, să urmărească apariția sângerărilor gingivale, urinare sau genitale.