Vegetarianismul - o lamă cu două tăișuri

Se vorbește într-una despre alimentația vegetariană. Militanții înfocați spun că ne poate schimba viața în bine și ne menține sănătoși. Alții cred că este doar o modă și, întocmai ca orice trend, face victime. De altfel, mulți dintre cei care au încercat-o au renunțat după câțiva ani, spunând că le-a distrus sănătatea.
Alimentația vegetariană este un stil de alimentație ce conține fructe, legume, leguminoase, zarzavaturi, semințe și nuci, cu sau fără includerea produselor lactate și ouă, fără a conține produse din carne sau preparate pe bază de carne de orice natură. Potrivit statisticilor medicale, după fumat și consumul de alcool, alimentele bogate în grăsimi saturate și colesterol, cum este carnea reprezintă cei mai mari factori de risc care scad speranța de viață prin ateroscleroză, cancer și moarte prematură.

"Este numai și numai alegerea noastră!"
Vegetarianismul este un curent care și-a făcut simțită prezența în societatea occidentală pe la începutul secolului al XX-lea, un timp când omenirea nu descoperise sau nu utiliza la scară largă zahărul rafinat, margarina, plantele modificate genetic, pesticidele și îngrășămintele chimice sau aditivii sintetici. Recent însă se pare că situația s-a schimbat radical, iar regimul vegetarian, care se rezumă strict la eliminarea consumului de produse de origine animală, este, potrivit multor specialiști, departe de a fi o soluție pentru sănătate.
"Alimentația vegetariană este numai și numai alegerea noastră! Ea poate preveni până la 90% din accidentele vasculare cerebrale și 97% din infarctele de miocard. De asemenea, s-a demonstrat, în urmă cu ani de zile, că alimentația vegetariană, foarte săracă în grăsimi, poate duce la diminuarea plăcilor de aterom la bolnavii pentru operația by-pass. Riscul cancerului de prostată, de sân și de colon este de trei-patru ori mai mare pentru cei care consumă zilnic carne, ouă, produse lactate, în comparație cu cei care au ales să fie vegetarieni", este de părere dr. Loti Popescu, șeful Biroului pentru Promovarea Sănătății din cadrul Direcției Județene de Sănătate Publică din Constanța.

Suficiente proteine și în legume
Conform specialiștilor, cazeina din lapte are acțiunea cea mai cancerigenă dintre toate produsele de origine animală. Însă, femeile vegetariene au un schelet mai puternic, au mai puține fracturi și, odată cu înaintarea în vârstă pierd mai puțină masă osoasă. "Un adult are nevoie de 40 grame de proteine pe zi, adică 10-15% din aportul caloric total. Conținutul în proteine al cerealelor depășește, de obicei, 10%. Fasolea și mazărea uscată au un conținut de proteine de 25%. Alimentele de origine vegetală conțin cantități suficiente de proteine, sunt bogate în fibre, sărace în grăsimi și fără colesterol", mai spune dr. Loti Popescu.
Recomandarea medicului pentru cei care vor să aleagă alimentația vegetariană este să înceapă cu una-două zile pe săptămână, pentru o anumită perioadă, în care să-și observe starea de sănătate. "Vor simți că au mai multă energie, mai dispare din celulită, mai scad în greutate, obosesc mai greu și așa mai departe. Menținerea unui stil de viață sănătos, a unei alimentații sănătoase asigură o stare bună de sănătate", concluzionează dr. Loti Popescu.

Atenție la alimentele aditivate sintetic!
Există însă și foarte multe voci care, în ultima perioadă, sunt împotriva vegetarianismului, mai ales cel extrem. Este vorba mai ales de riscurile la care se supun cei care recurg exclusiv la ceea ce le este oferit de către gigantica industrie alimentară, adică produse modificate prin prelucrare, precum făina albă și derivatele ei, orezul decorticat, cartofii modificați genetic, margarina, zahărul rafinat, dulciurile de tot felul, mai nou, și unele mezeluri din soia, puternic aditivate sintetic. O dietă cu aceste alimente este puternic dezechilibrată și poate duce la probleme de metabolism, de imunitate sau de digestie serioase. Un asemenea regim "vegetarian" este foarte departe de ceea ce curentele medicale naturiste promovează, neavând efectele benefice așteptate.