Agricultura constănţeană poate fi salvată din „ghearele” nemiloase ale secetei

1918
1
Agricultura constănţeană poate fi salvată din „ghearele” nemiloase ale secetei - bun-1658294865.jpg

Articole de la același autor

În întreaga ţară se discută, la acest moment, despre efectele devastatoare ale secetei, care sunt tot mai vizibile în majoritatea judeţelor. Specialiştii spun că pe Dunăre, chiar în mijlocul fluviului ar fi apărut dune de nisip, după ce nivelul apei a scăzut cu peste jumătate de metru. De asemenea, sunt zone în care arşiţa cu care ne confruntăm se simte atât de puternic, încât avem deja numeroase râuri şi lacuri secate.

Din păcate, previziunile meteo nu sunt îmbucurătoare, cel puţin nu la acest moment. Nu se ştie dacă luna august va face minuni ori dacă vor exista ploi abundente, care să „hrănească” pământul şi să nu ne confruntăm cu probleme tot mai mari. Altfel spus, situaţia nu este deloc bună, la ora actuală, întrucât luna lui Cuptor a venit la pachet cu o secetă căreia agricultorii sunt nevoiţi să îi facă faţă, ei sperând să nu ardă culturile.
 

Apoi, pe lângă arşiţa care nu le dă pace, fermierii trebuie să se descurce şi cu acelaşi sistem de irigaţii învechit, care provine din anii '70-'80. Chiar şi aşa, toţi încearcă şi să le facă faţă şi să găsească soluţii la această situaţie disperată, pentru ca hectarele cultivate să nu fie compromise. În judeţul Constanţa, potrivit surselor noastre, o singură persoană, care locuieşte în satul Poiana şi-a confecţionat un sistem de irigaţii super performant. În rest, acelaşi sistem vechi, aceleaşi probleme.

Ce este de făcut în aceste condiţii? „Dacă seceta îşi va face simţită, în continuare, prezenţa, nu se poate semăna pentru anul viitor. Toate culturile pot fi afectate, dar lupta cu seceta nu ar trebui dusă neapărat cu sistemul de irigaţii, dat drumul la apă şi udat cu motopompa. Este nevoie de o zonă de cercetare în care să creăm nişte hibrizi, niște soiuri tolerante la căldură și să avem alte perioade de semănat, diferite față de cele de acum. Deci, totul să înceapă de la pregătirea terenului, hibrizi sau soiuri tolerante sau cu rezistenţă faţă de secetă, la perioadele de semănat, care să fie diferite. În plus, lumea civilizată, de exemplu, face o inseminare a norilor, cu nori de argint, adică se seamănă într-o perioadă înnorată. Aceşti factori, la un loc, pot ajuta la combaterea secetei, cu toate că, atunci când se întâmplă astfel de situații, este clar că nişte fermieri vor suferi pe unele areale”, a declarat fermierul Mircea Chipăilă, de la Poarta Albă, pentru „Cuget liber”.



„Noi nu punem porumb”


El a precizat că, în prezent, zona cea mai afectată de secetă este centrul Dobrogei, respectiv Ciocârlia, spre Scărişoreanu şi o parte dinspre Hârşova. Chiar şi aşa, a precizat el, probabil că Dobrogea nu este într-o situaţie în care să iasă în stradă, deşi pe agricultori îi agită zona aceasta de porumb, de floarea soarelui, culturile de prăşitoare, dar şi faptul că transportul din fermă şi până în port, spre exemplu, s-a scumpit de două ori faţă de anul trecut.

Oricum, revenind la sistemele de irigaţii din Dobrogea, acestea ar trebui regândite, în opinia lui Chipăilă, conform condiţiilor actuale. „Trebuie făcut un sistem cu consum decent de energie, cu consum mic de apă, cu nişte soiuri foarte rezistente, cu culturi super intensive”, a subliniat el. Statistic vorbind, fermierii constănţeni au avut o rezervă din timpul iernii care i-a favorizat şi au recoltat. „Dacă vedeţi că fermierii din Dobrogea nu sunt foarte afectaţi de secetă, este pentru că noi nu punem porumb. Apoi, suprafaţa recoltată cu prăşitoare, culturile care se seamănă în primăvară este redusă la maximum. Din 500.000 de hectare câte sunt, aproximativ, în judeţul Constanţa, practic, noi în primăvară semănăm cam 100.000 hectare. Restul sunt semănate din toamnă, şi, atunci, nu este o presiune fantastică pe fermierii din Constanţa. Nu avem porumb decât suprafeţe la irigat, iar la neirigat sunt suprafeţe foarte mici şi acolo nu vor recolta, probabil, fermierii respectivi. Pe unele areale sunt probleme cu floarea soarelui”, a mai spus fermierul.
 

Un alt motiv pentru care situaţia nu este atât de tragică la Constanţa este pentru că fermierii dobrogeni s-au adaptat condiţiilor meteorologice, au schimbat perioada de semănat şi au căutat nişte soiuri rezistente.

Pe de altă parte, specialiştii Centrului Meteorologic Regional Dobrogea au precizat că luna iunie este, clar, extrem de secetoasă. „De exemplu, în anii agricoli 2019, 2020 au fost mult mai secetoşi, când toate culturile de toamnă au fost afectate, la fel ca şi cele de vară. Nu se poate spune că este cel mai secetos an, dar cu siguranţă este un an foarte greu agricol, foarte călduros”, ne-a declarat directorul centrului meteo, Marius Coţofan. 



Comentează știrea

radu
20 iulie 2022
Perdele forestiere

Pentru combaterea secetei ar trebui replantate perdelele forestiere de pe campuri, perdele care au rostul lor, perdele forestiere in jurul localitatilor si perdele forestiere de-a lungul drumurilor nationale si judetene. Pe langa faptul ca aceste perdele forestiere protejeaza culturile agricole, localitatile si drumurile de viscol si stabilizeaza solul, acestea atrag si mentin umiditatea in sol si in aer.

Pagina a fost generata in 0.4395 secunde