Previziuni pentru anul agricol 2022. „Păcat de producţiile de top, dacă preţurile îngrăşămintelor au explodat”

Anul care tocmai se încheie a fost printre cei mai buni ani agricoli din ultimii 20 de ani. O spun fermierii, care la ora bilanţului nu se pot bucura pe deplin de roadele muncii lor, pentru că scumpirile care au venit le pun mari semne de întrebare cum se va desfăşura anul agricol în 2022. Totuşi, semnale pozitive vin de la Ministerul Agriculturii, prin ministrul Adrian Chesnoiu, un cunoscător al problemelor fermierilor, care a promis că-i va sprijini.

2021 a reprezentat anul revenirii agriculturii româneşti. După ce în 2020 fermierii au avut de înfruntat seceta pedologică severă şi s-au confruntat cu efectele celei mai noi pandemii, anul care se încheie a fost bun pentru agricultori. Recoltele peste aşteptări au adus la bugetul de stat venituri directe din taxe de aproximativ 950 de milioane de euro. Din păcate, deşi producţiile de cereale au fost la un nivel pozitiv, mare parte dintre acestea au plecat la export ca materie primă, statul român pierzând şi bani şi un loc decisiv pe piaţa produselor finite. Cele trei culturi care au adus România în topul ţărilor europene au fost grâul, porumbul şi floarea soarelui, care în 2021 au avut producţii cu 34 de milioane de tone, de patru ori mai mari decât în 2007, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Cu toate acestea, în loc să se bucure, fermierii sunt puşi în faţa unui fenomen fără precedent, cel al scumpirilor şi al lipsei de pe piaţă a îngrăşămintelor. „Noi suntem tributarii seminţelor de import. Pe piaţă greu mai găseşti sămânţă românească de grâu şi atunci eşti nevoit să cumperi din import. Ca să fie productivă are nevoie de îngrăşăminte. Ce se întâmplă acum pe sfârşit de an, pe piaţa materiilor prime, la îngrăşăminte mai ales, este jale. Păcat că am avut producţii de top, pentru că preţul nu a fost valorificat la maximum din cauza scumpirilor care au venit în fermă, de la materii prime, la mentenanţă la tractor, la motorină şi au umbrit producţia”, a declarat pentru „Cuget Liber”, fermierul Mircea Chipăilă din Poarta Albă.



Oprirea producţiei la Azomureş periclitează viitorul culturilor în câmp

Marele jucător pe piaţa internaţională de materii prime, Rusia, a pus anul acesta taxe pe îngrăşăminte şi pe grâu, iar producţia internă de azot a fost pusă pe butuci din cauza scumpirilor la energia electrică. Este cazul celui mai important producător de îngrăşăminte din ţară, Azomureş, care şi-a oprit producţia. Şi vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), Răzvan Filipescu, spune că degeaba 2021 a fost un an agricol bun, cu producţii record la cereale şi cu preţuri în creştere, dacă spre finalul anului preţurile îngrăşămintelor au explodat. „Acest aspect ne va afecta mai ales la culturile de primăvară, pentru că mulţi fermieri nu au avut forţa şi nici resursele necesare pentru a-şi achiziţiona din timp îngrăşăminte, iar acum scumpirile de pe toate palierele se vor reflecta în costul de producţie care va fi mult mai mare”, a declarat vicepreşedintele APAD. Mircea Chipăilă este de părere că aceste scumpiri vor duce nu numai la costuri mari de producţie, dar recoltele se vor diminua cu 30-40% pentru anul următor.

Ce aşteptări au fermierii pentru 2022

2022 bate la uşă, iar pentru fermieri vine un an cu noi provocări. Dacă până nu demult seceta şi irigaţiile erau marea problemă a agricultorilor dobrogeni, acum se pare că scumpirile şi lipsa îngrăşămintelor româneşti sunt confruntările cărora trebuie să le facă faţă. „Am şi uitat că nu avem irigaţii, că am fost amăgiţi că se vor reface staţiile de pompare. Suntem debusolaţi. Acum trebuie să fim chibzuiţi cu cheltuielile, pentru că nu ştim ce va veni”, a adăugat fermierul din Poarta Albă.