Ariile protejate din Constanța, sortite pieirii?

În fiecare an, pe 2 februarie, se sărbătorește Ziua Mondială a zonelor umede. Dobrogea deține suprafața cea mai mare de arii protejate care au în componență zone umede. De altfel, Lacul Techirghiol, cu o suprafață de 1.462 de hectare, a fost declarat, la sfârșitul lunii martie 2006, sit Ramsar, fiind inclus pe Lista zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă. Lacul este o zonă importantă de staționare a speciilor migratoare în drumul lor din Rusia către Africa.

Tema din acest an a Zilei Internaționale a zonelor umede este "Zonele umede pentru viitorul nostru". Zonele umede asigură apă dulce pentru noi toți. Numai trei la sută din apa planetei este dulce și cea mai mare parte din ea este înghețată. Fiecare om are nevoie de 20 până la 50 de litri de apă zilnic pentru băut, gătit și spălat. Zonele umede furnizează apă dulce, de asemenea, ele alimentează acviferele de apă subterană, dar hrănesc și umanitatea. Orezul crescut în câmpurile din zonele umede reprezintă hrană pentru aproape trei miliarde de oameni.

De asemenea, zonele umede reprezintă casa a peste 100.000 de specii de apă dulce și acest număr crește în fiecare an. Tot ele sunt cele care acționează ca niște bureți naturali, absorbind precipitațiile și creând bazine largi de suprafață care facilitează inundații pe râuri. "Mai mult decât atât, zonele umede furnizează mijloace de trai și produse durabile. 61,8 milioane de oameni depind direct de pescuit și piscicultură pentru a trăi. Cheresteaua pentru construcții, uleiul vegetal, plantele medicinale, furajele pentru animale, tulpinile și frunzele pentru țesut, toate pot proveni din zone umede gestionate durabil", explică directorul executiv al Agenției Județene pentru Protecția Mediului Constanța, Lavinia Monica Zaharia.

Lipsă acută de finanțare

În ciuda importanței zonelor umede, lipsa acută de finanțare blochează atât conservarea ariilor protejate, cât și dezvoltarea durabilă a comunităților locale. "Ariile naturale protejate se confruntă momentan cu probleme grave. De la lipsa fondurilor minime necesare desfășurării unei activități normale a administrațiilor acestor arii protejate, până la presiunea economică exercitată de diverși investitori, combinată cu lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă la nivel regional, neaplicarea legilor în vigoare, care duce la grave cazuri de distrugere a habitatelor. Nealocarea de resurse, atât la nivel central, cât și la nivel local a făcut ca în ultimii ani preocupările pentru conservarea ariilor naturale protejate din județul Constanta să scadă. Rezultatul este o degradare a acestora și chiar dispariția unor specii rare de animale și plante din zonă. Soluția ar putea fi schimbarea destinației sumelor strânse în Fondul de Mediu către comunitățile locale", precizează Cătălin Anton, președintele Grupului de Dezvoltare Durabilă Constanța.