Cât plătesc constănțenii pentru gunoi

V-ați întrebat vreodată cât gunoi se produce anual în România? Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, țara noastră

acumulează anual circa 400 kilograme deșeuri pe cap de locuitor.

Comparativ cu media țărilor din Uniunea Europeană, respectiv 522 kilograme, s-ar părea că stăm bine la acest capitol, mai ales că țările din fruntea clasamentului ne depășesc serios: Danemarca (801 kg), Irlanda, Cipru, Luxemburg, toate cu peste 700 kg.

Este, de asemenea, o realitate: cu cât o țară este mai dezvoltată, cu atât produce mai mult gunoi. SUA, de exemplu, produce anual 1.500 kilograme pe cap de locuitor. Diferența este dată însă de modul cum este administrat acest gunoi. Dacă în România, 99% din deșeuri aterizează direct la groapa de gunoi (ne întrece Bulgaria, unde procentul este de 100%), situația este incomparabilă cu ceea ce se întâmplă în Germania, unde ponderea este de doar unu la sută, sau în Elveția, unde s-a reușit performanța de a nu se arunca nimic la groapa de gunoi. Practic, în Elveția, toate deșeurile se tratează sau se revalorifică în formulă ecologică: în primul rând se sortează la domiciliu în vederea reciclării, iar ceea ce rămâne este folosit ca îngrășământ (deșeurile organice fiind transformate în compost), fie se incinerează. Mai mult, în fabricile de ciment, deșeurile pot înlocui combustibilul convențional folosit în procesul de producție, fără să mai rezulte niciun fel de cenușă sau zgură.

Gestionarea gunoaielor, obligație UE

În calitate de cetățeni europeni, este bine să știm și care este destinația gunoiului pe totalul Uniunii Europene: 24% reciclare, 18% îngrășământ, 20% incinerare și 38 % ajunge la groapa de gunoi. Se știe că aderarea României la Uniunea Europeană a obligat țara noastră să facă gropi de gunoi ecologice (16 la număr până în prezent, unele depistate cu diverse hibe). Mai sunt însă de făcut multe lucruri în privința modului de gestionare a deșeurilor în România.

Gunoiul marilor orașe

Până una, alta, pe meleagurile autohtone se produc munți de gunoaie, pentru a căror colectare oamenii scot mai mulți sau mai puțini bani din buzunar, în funcție de localitatea în care își duc existența.

La Constanța, fiecare persoană fizică plătește o taxă de habitat, în valoare de 36 de lei pe an, indiferent dacă are domiciliul stabil ori este chiriaș cu sau fără forme legale. Referitor la agenții economici, aceștia trebuie să achite firmei Polaris o taxă de salubritate, reprezentând 94 de lei pentru un metru cub de gunoi.

Galați: taxa de habitat este de 53 lei de persoană pe an, iar agenții economici achită 45,88 lei pentru fiecare metru cub de gunoi colectat de firma de salubritate.

Craiova: primăria nu percepe taxă de habitat, în schimb, socie-tatea de salubritate din subordine încasează de la fiecare persoană fizică 72 lei pe an, iar pentru agenții economici, 65 lei pentru un metru cub de gunoi.

Oradea: taxa de habitat de 72,84 lei de persoană fizică pe an și 58,91 lei pe metrul cub de gunoi pentru agenții economici.

Timișoara: colectarea, transpor-tul, depozitarea și neutralizarea deșeurilor menajere de la populație, cu pubelă în comodat, costă 78 lei pe an de persoană, iar pentru instituții și agenți economici tariful este de 80,4 lei pe metru cub.

Studiu pe țară

Potrivit unui studiu comparativ privind prețul ridicării deșeurilor menajere pe metru cub în reședințele de județ pentru persoanele fizice, realizat de Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor în anul 2011, rezultă că cel mai ridicat preț este în municipiul Reșița (81,64 lei) și cel mai scăzut este în Sectorul I al Municipiului București (unde gunoiul se ridică gratuit). Media costului pentru colectarea deșeurilor pentru persoane fizice pe metru cub este de 8,87 lei, prețul cel mai ridicat fiind de 9,20 ori mai mare decât media pe țară. De menționat că primăriile municipiilor Constanța, Baia Mare, București (cu excepția Sectorului I), Piatra Neamț, Miercurea Ciuc, Turnu Severin și Râmnicu Vâlcea nu au trimis, în termenul prevăzut de lege, prețul colectării deșeurilor pe metru cub.

O treime din hrana lumii, la gunoi!

În condițiile în care foametea face ravagii în lume, potrivit Agenției pentru Alimentație și Agricultură, din cadrul ONU, omenirea aruncă anual la gunoi peste un miliard de tone de mâncare, ceea ce reprezintă o treime din producția mondială de alimente, respectiv echivalentul a peste jumătate din producția mondială de cereale.