Dr. Rodica Mătușa, pionier în îngrijirea bolnavilor HIV/SIDA: "Monitorizăm cazuri de infectare de peste 30 de ani"

Specialiștii constănțeni au participat alături de colegii lor la discuții pe marginea viitoarei Strategii Naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în 2022 – 2030. Dr. Rodica Mătușă, pionier în îngriirea persoanelor cu HIV/SIDA în țara noastră, alături de colegii de la Fundația Baylor Marea Neagră, a prezentat o serie de propuneri pertinente.

Medici, autorități ale statului și organizații din domeniul sănătății au fost prezenți, miercuri, 5 iulie, la Parlamentul României unde s-a discutat pe marginea noii Strategii Naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030. Printre alții, nume sonore în medicină, au fost prezenți prof. univ. dr. Diana Păun, ministrul Alexandru Rafila, prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel; Constanța a fost reprezentată de nume se seamă: dr. Rodica Mătușa, dr. Irina Magdelena Dumitru și dr. Sorin Rugină, alături de reprezentanți ai Fundației Baylor Marea Neagră. Organizația a fost reprezentantă la reuniune de Ana-Maria Schweitzer, director executiv, și de dr. Rodica Mătușa, doctor în științe medicale, consultant medical. La întâlnire, specialiștii fundației au avut prilejul de a comunica propuneri și puncte de vedere pe marginea documentului propus spre analiză participanților. „În sensul acțiunilor HIV Outcomes România, considerăm că adoptarea unei Strategii Naționale poate deveni un succes și prin aplicarea unui standard ridicat de îngrijire și de raportare la scară națională, care să includă un set de indicatori psihosociali. Aducem în atenția corpului de experți nevoia de a efectua regulat măsurători ale indicatorilor psihologici și sociali, la fel cum măsurăm markerii bilogici”, a afirmat Ana-Maria Schweitzer. „Măsurarea periodică a unor indicatori legați de calitatea vieții în relație cu sănătatea ne orientează intervențiile prin măsurarea determinanților și a comportamentelor cheie. Aceste măsurări periodice ne pot ghida în modelarea intervențiilor pentru depresie sau aderență, a intervențiilor pentru dezvoltarea abilităților de auto-gestionare a stării de sănătate, a celor pentru creșterea motivației pentru a urma terapii complexe la pacienții cu comorbidități și în îmbunătățirea comunicării între membrii echipei de îngrijire cu pacienții. Experiența îndelungată în activitatea de consiliere a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA și rezultatele pe care Fundația Baylor le înregistrează se constituie într-un argument solid pentru propunerea noastră de completare a Strategiei Naționale HIV/SIDA 2022 – 2030 prin includerea în sistemul de raportare la scară națională a rezultatelor obținute din măsurarea periodică a indicatorilor psihologici”, a adăugat directorul executiv.

Serviciile de consiliere psihologică și cele de asistență socială gratuite pe care le oferă Fundația Baylor Marea Neagră au întărit credința în necesitatea tratamentului. Astfel, la ultima evaluare efectuată, aproximativ 80% dintre persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA și care primesc servicii integrate de îngrijire – medicale, psihologice și sociale, consideră că, dacă o persoană HIV pozitivă urmează tratamentul prescris și are grijă de propria sănătate, speranța de viață este similară cu cea a unei persoane HIV negative și 67% dintre pacienți cred că infecția cronică cu HIV nu îi împiedică să desfășoare activități de zi cu zi.

Se impune studiul îmbătrânirii cu HIV

Dr. Rodica Mătușa, pionier în îngrijirea persoanelor cu HIV/SIDA în România, specialistul care a avut în îngrijire primul caz în 1988, a declarat:

„Propunerea de strategie aflată în analiză este un document atotcuprinzător și practic, care pune persoana în centru și adaptează intervențiile la nevoile acesteia.Doresc să reamintesc, în contextul în care în document este prevăzută și realizarea de studii și cercetări, faptul că la Constanța există un volum important de date pretabile unor asemenea demersuri: cohorta celor 5.500 de copii infectați între 1988 și 1990, monitorizați de peste 30 de ani. În acest caz, se impune studiul îmbătrânirii cu HIV sub aspecte precum sănătate mintală, afecțiuni cardiovasculare, diabet, perturbări în dezvoltare, hormonale sau menopauză.

De asemenea, având în vedere suprapunerea modalităților de transmitere cu cele ale hepatitelor virale B și C și ITS, pe baza experienței centrelor de testare voluntară ale Fundației Baylor la Constanța, unde s-au prezentat voluntar peste 100.000 de persoane pentru a fi testate pentru HIV și hepatitele B și C, propunem managementul integrat al coinfecțiilor și comorbidităților și elaborarea de programe de testare pe grupuri populaționale mari. Testarea voluntară nu este încă o practică de sănătate adoptată de majoritate în populația generală”, a subliniat medicul.

„Succesul programului nostru de control al transmiterii verticale a infecției cu HIV la Constanța, unde sunt înregistrați și monitorizați peste 300 de copii născuți din mame seropozitive sau cupluri discordante ne încurajează să propunem constituirea de echipe PMTCT funcționale, oferind șansa unui viitor fără HIV persoanelor care astăzi trăiesc cu această infecție”, a mai adăugat specialistul.