Efectele COVID-19 asupra creierului se confirmă, inclusiv în cazul formelor uşoare. Iată despre ce este vorba
334
Articole de la același autor
MARE ATENȚIE. "Lipsa poftei de mâncare, somnolenţa şi presiunea la nivelul toracelui, simptome care trebuie monitorizate"
13 Februarie 2022
ALERTĂ PRINTRE VACCINAŢI! "Oamenii care s-au imunizat împotriva COVID fac HIV? "Raed Arafat: "Populaţia să se îndepărteze"
18 Februarie 2022
De ce iese NEGATIV testul Covid chiar dacă ai simptome clare? Medic: "Trebuie să faci următorii pași"
17 Februarie 2022
Un nou caz controversat! Elevă moartă, la doar câteva zile după ce a ieșit din izolare
28 Ianuarie 2022
ALERTĂ alimentară! Biscuiţi retraşi din magazine, pentru "contaminare cu corp străin de natură metalică"
01 Februarie 2022
COVID-19, înainte de toate o boală respiratorie, ar putea afecta şi creierul. Suspectate încă de la începutul pandemiei, efectele neurologice ale bolii par să fi fost confirmate de cercetări recente, inclusiv în cazul formelor uşoare, informează AFP, potrivit Agerpres.
Care sunt rezultatele? Foştii pacienţi cu COVID-19 au prezentat o micşorare generală a creierului. În medie, o infecţie cu coronavirus are ca rezultat, câteva luni mai târziu, o pierdere sau o leziune de 0,2% până la 2% a ţesutului cerebral comparativ persoanele sănătoase.
Se observă "un impact dăunător asociat SARS-Cov-2", virusul aflat la originea COVID-19, asupra creierului persoanelor infectate cu luni în urmă, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature.
Acest studiu este important deoarece oferă cele mai solide dovezi de până în prezent conform cărora COVID-19 poate avea consecinţe pe termen lung asupra creierului, în special "materiei cenuşii", care include neuronii.
Ideea nu este nouă. A fost evocată încă de la debutul pandemiei, la începutul anului 2020, numeroşi medici observând tulburări neurologice la pacienţii cu COVID-19.
De atunci, multe studii au mers în această direcţie. Unele au demonstrat că proporţia tulburărilor cognitive era mai mare la foşti pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. Altele au observat în mod direct creierul pacienţilor şi au constatat anomalii la acest nivel.
Cu toate acestea, prima categorie de studii nu poate demonstra un mecanism direct cauză-efect. În ceea ce priveşte a doua categorie de cercetări, acestea au fost efectuate pe un număr redus de pacienţi, care au suferit în general de forme severe. În unele cazuri, a fost vorba chiar de autopsii efectuate asupra pacienţilor decedaţi.
Studiul publicat luni este mult mai concludent. Acesta a fost efectuat pe un număr relativ mare de persoane - câteva sute - şi a vizat starea creierului lor.
Când au avut COVID-19, majoritatea acestora nu au fost internaţi. Prin urmare, această lucrare oferă o imagine asupra efectelor neurologice ale unei forme uşoare de COVID-19, cazul majorităţii celor infectaţi.
Pentru fiecare caz studiat, studiul dispune de un etalon care datează dinainte de apariţia COVID-19. Pacienţii au fost supuşi cu câţiva ani înainte unor analize de imagistică la nivel cerebral, în cadrul unui demers efectuat în cadrul UK Biobank, o bază de date ce colectează de mai mulţi ani date sanitare în Marea Britanie.
Citeşte mai departe articolul
Se observă "un impact dăunător asociat SARS-Cov-2", virusul aflat la originea COVID-19, asupra creierului persoanelor infectate cu luni în urmă, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature.
Acest studiu este important deoarece oferă cele mai solide dovezi de până în prezent conform cărora COVID-19 poate avea consecinţe pe termen lung asupra creierului, în special "materiei cenuşii", care include neuronii.
Ideea nu este nouă. A fost evocată încă de la debutul pandemiei, la începutul anului 2020, numeroşi medici observând tulburări neurologice la pacienţii cu COVID-19.
De atunci, multe studii au mers în această direcţie. Unele au demonstrat că proporţia tulburărilor cognitive era mai mare la foşti pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. Altele au observat în mod direct creierul pacienţilor şi au constatat anomalii la acest nivel.
Cu toate acestea, prima categorie de studii nu poate demonstra un mecanism direct cauză-efect. În ceea ce priveşte a doua categorie de cercetări, acestea au fost efectuate pe un număr redus de pacienţi, care au suferit în general de forme severe. În unele cazuri, a fost vorba chiar de autopsii efectuate asupra pacienţilor decedaţi.
Studiul publicat luni este mult mai concludent. Acesta a fost efectuat pe un număr relativ mare de persoane - câteva sute - şi a vizat starea creierului lor.
Când au avut COVID-19, majoritatea acestora nu au fost internaţi. Prin urmare, această lucrare oferă o imagine asupra efectelor neurologice ale unei forme uşoare de COVID-19, cazul majorităţii celor infectaţi.
Pentru fiecare caz studiat, studiul dispune de un etalon care datează dinainte de apariţia COVID-19. Pacienţii au fost supuşi cu câţiva ani înainte unor analize de imagistică la nivel cerebral, în cadrul unui demers efectuat în cadrul UK Biobank, o bază de date ce colectează de mai mulţi ani date sanitare în Marea Britanie.
Citeşte mai departe articolul
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Vineri, 11 Martie 2022
Miercuri, 09 Martie 2022
Fără mască și fără certificat verde la control! Şedinţă la Cotroceni pentru eliminarea restricţiilor
Vineri, 04 Martie 2022
Joi, 03 Martie 2022
Sâmbătă, 05 Martie 2022
Vineri, 04 Martie 2022
Sâmbătă, 05 Martie 2022
Sâmbătă, 05 Martie 2022
Luni, 28 Februarie 2022
Miercuri, 09 Martie 2022