Foștii colegi ai prof. Mădălina Ivănescu îi aduc un pios omagiu

Se spune că „Viața e ca jocul de șah: noi ne facem planul, el însă atârnă de ceea ce face soarta.”  Din păcate,  soarta nemiloasă a dat șah-mat neașteptat unor vieți, care mai aveau enorm de  multe de „spus” și de făcut.

Cu imensă durere  deplângem  plecarea  din această viață a Mădălinei Ivănescu, care ne-a fost colegă  vreme de opt ani, care  tot timpul avea o vorbă de alinare pentru fiecare și care mereu găsea puterea de a zâmbi chiar și atunci când „norii negri”  se adunau deasupra  vieții sale.

Pentru ea, viața căpăta și avea sens datorită unicului fiu, Radu Ivănescu, cel care a făcut-o să fie cea mai fericită și împlinită mamă. Inimile lor mari și frumoase au încetat să mai bată, rămânând inseparabili și în cealaltă viață...

Drum lin către îngeri,  Radu și Mădălina!  Tatăl ceresc să aibă în grijă sufletele voastre minunate!

Ana, Alina, Alina-Elena, Anca, Cristina, Daniel, Dragoș,  Gabriela, Lavinia, Marius, Mihaela, Paula