Hipertensiunea arterială provoacă cele mai multe decese cauzate de boli cardiovasculare şi accidente vasculare cerebrale

Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii este marcată anual la 17 mai, în vederea sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile şi efectele tensiunii arteriale crescute şi încurajării cetăţenilor din toate ţările să prevină şi să controleze această boală. Această zi este promovată, începând din 2005, de Liga Mondială a Hipertensiunii (World Hypertension League - WHL), în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune (International Society of Hypertension - ISH) şi cu alte organizaţii, potrivit www.cardioportal.ro, citată de Agerpres. Hipertensiunea este definită ca o creştere a presiunii sângelui peste limita normală şi care poate cauza afecţiuni ale inimii, creierului, rinichilor şi ochilor. Este numită ucigaşul tăcut deoarece o boala poate evolua fără simptome. Netratată, sau tratată necorespunzător, poate duce la complicaţii severe precum invaliditatea sau la complicaţii fatale, cum ar fi infarctul sau atacul cerebral. Hipertensiunea arterială este responsabilă, prin complicaţiile sale, aproximativ 50% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare şi accidente vasculare cerebrale, care împreună sunt cele mai mari cauze ale morbidităţii şi mortalităţii la nivel mondial, potrivit www.cardioportal.ro.

La nivel global, se estimează că în jur de 1,5 miliarde de oameni suferă de hipertensiune arterială, potrivit www.sant.ro. Aproximativ o jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială nu sunt conştiente de faptul că o au şi că mai puţin de 20% sunt controlate.

În România creşterea tensiunii arteriale reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza prevalenţei sale crescute la populaţia adultă. Societatea Română de Hipertensiune a demarat în noiembrie 2015 şi februarie - aprilie 2016, studiul intitulat "Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România" - SEPHAR III, realizat la nivel naţional, pe un eşantion de 2000 de adulţi. Potrivit acestui studiu, factorii posibili implicaţi în creşterea numărului de pacienţi hipertensivi sunt consumul excesiv de sare (în medie 12,5 g/zi fără de un necesar de 6 g/zi), obezitatea în continuă creştere la copii, adolescenţi şi tineri, dislipidemiile, precum şi creşterea prevalenţei diabetului zaharat, arată www.cardioportal.ro.

Societatea Română de Hipertensiune este afiliată Societăţii Europene de Hipertensiune şi dezvoltă programe de educare a populaţiei, în vederea îmbunătăţirii gradului de informare asupra acestei boli. În contextul pandemiei de COVID-19, hipertensiunea arterială s-a identificat, în anul 2020, la aproape 40% dintre pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, cu menţiunea că formele severe de COVID-19 au evoluat în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află şi mulţi hipertensivi, fără ca hipertensiunea să influenţeze însă rata de mortalitate în COVID-19, potrivit www.societate-hipertensiune.ro.