La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sunt prelevate date biometrice

La depunerea cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sunt prelevate datele biometrice ale solicitantului, iar termenul poate fi redus cu până la trei ani, prevede un proiect adoptat recent de Camera Deputaţilor, cu 172 de voturi "pentru", 31 de voturi "contra" şi 39 de abţineri.

Potrivit proiectului, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în sensul actualizării procedurilor şi condiţiilor de acordare a cetăţeniei române, datele biometrice prelevate sunt imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete.

Aceste dispoziţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, pentru care părinţii ori, după caz, părintele solicită acordarea sau redobândirea cetăţeniei române, precum şi celor care au formulat cereri de acordare a cetăţeniei întemeiate pe dispoziţiile legislaţiei actualizate.

Datele biometrice colectate în condiţiile prevăzute de prezenta lege sunt folosite numai pentru a verifica identitatea solicitantului, cu ocazia depunerii jurământului de credinţă, identitatea copilului care împlinise vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, cu ocazia depunerii jurământului de credinţă de către părinţi ori de către părintele solicitant, precum şi identitatea titularului cardului de cetăţenie română pe baza elementelor comparabile direct disponibile atunci când cardul trebuie, potrivit legii, prezentat.

Nu au obligaţia de furnizare a impresiunilor digitale copiii minori pentru care se solicită acordarea cetăţeniei române, potrivit prevederilor prezentei legi, precum şi persoanele pentru care prelevarea impresiunilor digitale este fizic imposibilă.

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii: la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei; dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni; a împlinit vârsta de 18 ani; are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor; este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român; cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială; cunoaşte prevederile Constituţiei României şi Imnul naţional.

Termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani, în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute în proiect şi face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaţionale relevante sau a unei contribuţii deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, şi se află în una din următoarele situaţii: este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al spaţiului economic european ori este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene; s-a născut pe teritoriul României, iar la data naşterii sale părinţii săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României.

De asemenea, termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute anterior a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea şcolară sau profesională ori în ocupaţia exercitată sau implicare civică deosebită.

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care, prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute în proiectul de lege.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative a fost adoptat de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.