Mii de copii cu părinți plecați în străinătate. Cine are grijă de ei

"Mama și tata au venit acasă când eram noi în vacanța de vară. Au stat doar o lună de zile. Nici nu am apucat să ne ducem peste tot pe unde vroiam. Am fost la plajă, la Acvariu, la țară la verișori, la București, dar nu am mai apucat să mergem la munte. Au promis că vom merge la iarnă, dacă vor putea să vină în țară. La anul o să terminăm și casa și o să ne mutăm și mama a spus că nu o să mai plece și o rămână acasă cu noi", povestește, cu ochii în lacrimi, dar plină de speranță, Ioana, o fetiță din Constanța, ai cărei părinți muncesc de aproape opt ani în Spania. Ea stă la bunici, în aceeași curte unde se află în construcție casa pe care părinții ei se chinuiesc să o termine. 

Ioana este doar unul din cei 3.617 copii din județul Constanța care au cel puțin unul dintre părinți plecați în străinătate. 

"La jumătatea anului 2015, în evidențele Direcției Județene pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța figurau 659 de copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate și 2.525 de copii cu un singur părinte plecat peste hotare. De asemenea, avem 369 de cazuri de copii cu părinte unic susținător al familiei mono-parentale plecat la muncă în străinătate", explică Roxana Onea, purtătorul de cuvânt al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța. 

Potrivit acesteia, cea mai mare parte a minorilor lăsați acasă de părinți sunt în îngrijirea rudelor până la gradul al patrulea, fără măsură de protecție impusă. Sunt însă, și 23 de copii în centre de plasament publice sau private, 71 de copii la rude, dar cu măsură de protecție, 14 copii la alte familii și patru copii în alte situații. 

Cei mai mulți dintre minorii cu părinți plecați la muncă peste hotare au vârste cuprinse între 10 și 13 ani - 1.129, între 14 și 17 ani - 1.044, între șapte și nouă ani - 794, între trei și șase ani - 524, între 1 și 2 ani - 96 și sub un an - 30. 

Monitorizați de autoritățile locale 

Autoritățile locale sunt obligate să monitorizeze situația copiilor în astfel de situații. Serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei trebuie să solicite unităților școlare aflate pe raza lor administrativ-teritorială informații cu privire la copiii cu părinți plecați. Ulterior, asistenții sociali se deplasează la domiciliul copilului și verifică dacă părintele plecat în străinătate a notificat, conform legii, plecarea sa și a desemnat o persoană eligibilă pentru îngrijirea copilului. 

Reprezentantul serviciului public de asistență socială urmărește randamentul școlar al copilului și, în cazul scăderii acestuia, îl informează în scris pe învățător sau diriginte, care are obligația de a solicita sprijinul consilierului școlar. Nu în ultimul rând, reprezentantul serviciului public de asistență socială va solicita sprijinul unui psiholog sau al direcției generale de asistență socială și protecția copilului atunci când există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului.