Sărbători fără mami și tati. Dramele din familiile constănțenilor plecați la muncă în străinătate

Sărbătorile sunt, pentru noi toți, un prilej de a ne reuni toată familia și de a ne bucura unii de alții, de a vedea sclipirile din ochii copiilor, bucuroși că a venit Moș Crăciun, și de a face planuri de viitor. Mii de familii din județul Constanța nu au parte însă de asemenea clipe minunate, căci se află la mii de kilometri depărtare unii de alții. Acestea sunt dramele din familiile constănțenilor plecați la muncă în străinătate.

"Mami și tati sunt în Madrid, în Spania. Vorbim cu ei în fiecare seară, pe internet. Le povestim ce am făcut la școală, eu și fratele meu, bunica le spune atunci când nu o ascultăm, iar ei ne arată ce daruri ne-au pregătit. Vor veni acasă înainte de Anul Nou și vor sta o săptămână. De Crăciun nu pot să vină, căci sunt de muncă. O să mergem și la munte, căci avem și noi vacanță de la școală", spune, dintr-o răsuflare, Miruna, o fetiță blondă cu ochii albaștri, elevă în clasa a III-a, în Constanța.

Ea și cu fratele ei, Gabriel, sunt doi din cei 6.679 de copii înregistrați la Inspectoratul Școlar Județean Constanța ca având cel puțin unul dintre părinți plecați peste hotare. Sunt copii care cresc cu dorul de părinți în suflet și care tot timpul numără zilele care au mai rămas până când vor fi, din nou, împreună. Cei mai mulți sunt din mediul rural și au fost lăsați în grija bunicilor sau a unchilor, mătușilor. Nu le lipsește nimic, au hăinuțe, au ghetuțe frumoase, dar nu o au lângă ei pe mama, care să-i sărute pe cap dimineața și să le ureze succes la școală sau pe tata, care să-i învețe să meargă cu bicicleta sau să joace fotbal.

De două ori mai mulți copii singuri decât în 2015

Din păcate, statisticile arată că sunt de aproape două ori mai mulți copii singuri decât acum trei ani de zile. În 2015, în datele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța erau înregistrați aproximativ 3.500 de copii cu cel puțin unul dintre părinți plecat la muncă în străinătate. Atunci când părăsesc țara, părinții sunt obligați să anunțe în grija cui lasă copilul, dar și intenția de a lua legătura cu acesta și cum vor contribui la întreținerea lui.

"E mai important ce lași în urmă decât ce trimiți înapoi!"

Grav este că, de multe ori, rudele "împovărate" cu grija acestor copii nu pot suplini grija părinților. Și, dincolo de dorul de mamă și de tată, copiii sunt privați de o educație adecvată și de o viață normală de familie. Unele organizații non-guvernamentale au întins deja o mână de ajutor acestor micuți și îi vizitează periodic, stau de vorbă cu ei și îi ajută să treacă cu bine peste această perioadă. Însă mulți trăiesc cu dorul în suflet, neconsolați.

"Atunci când rămâne acasă fără părinți, pentru că ei lucrează în altă țară, copilul se simte abandonat, oricât de matur încearcă să înțeleagă situația. În plus, sentimentul de vină, că mama a plecat pentru a-i trimite lui bani, este copleșitor. Acestea sunt vulnerabilități emoționale majore, cu care lucrează psihologii", este de părere președintele Organizației "Salvați Copiii", Gabriela Alexandrescu. Organizația a realizat, la finele lui 2017, chiar și o campanie prin care a dorit să tragă un semnal de alarmă asupra situației acestor copii. Mesajul promovat a fost: "E mai important ce lași în urmă decât ce trimiți înapoi", însă se pare că nu a ajuns la urechile multor părinți. Numărul copiilor rămași acasă s-a dublat în ultimii ani.

"Cei care nu îi cunosc pe acești copii și nu știu ce au în adâncul lor, nu pot sau le este foarte greu să înțeleagă de ce nu sunt fericiți. De ce dacă primesc bani de afară nu este îndeajuns pentru a suplini lipsa părinților. Vorbind cu ei și cunoscându-i, altfel percepi realitatea cu care se confruntă și vezi ce greu le e zi de zi acestor copii", consideră președintele "Salvați Copiii".