STUDIU AJUNS LA FINAL. Creşte riscul de cheaguri sangvine în primele şase luni după infectarea cu Covid
254
Articole de la același autor
MARE ATENȚIE. "Lipsa poftei de mâncare, somnolenţa şi presiunea la nivelul toracelui, simptome care trebuie monitorizate"
13 Februarie 2022
ALERTĂ PRINTRE VACCINAŢI! "Oamenii care s-au imunizat împotriva COVID fac HIV? "Raed Arafat: "Populaţia să se îndepărteze"
18 Februarie 2022
De ce iese NEGATIV testul Covid chiar dacă ai simptome clare? Medic: "Trebuie să faci următorii pași"
17 Februarie 2022
FAZA ZILEI. Un bărbat a mers la Urgențe cu vesta antiglonț pe el. Le-a spus medicilor că vrea să fie pregătit, în caz de război
15 Februarie 2022
ANUNŢ PENTRU TOŢI ROMÂNII, DE LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII. Cum se administrează IODUL, în caz de atac nuclear
04 Martie 2022
Maladia COVID-19 creşte riscul de dezvoltare a unor cheaguri sangvine grave în primele şase luni după infectare, potrivit unui studiu publicat azi în British Medical Journal (BMJ), informează AFP.
Acest studiu suedez a dezvăluit un risc sporit de tromboză venoasă profundă (un cheag sangvin format la nivelul picioarelor) în primele trei luni după infecţia COVID-19, de embolie pulmonară (un cheag de sânge format în plămâni) în primele şase luni după infectare şi de eveniment hemoragic în primele două luni după contractarea bolii.
Riscul este mai mare la pacienţii care prezintă comorbidităţi şi la cei care au suferit o formă severă de COVID-19. Acest risc a fost mai pronunţat în timpul primului val al pandemiei în raport cu valurile al doilea şi al treilea, au subliniat autorii studiului.
Oamenii de ştiinţă ştiau deja că maladia COVID-19 creşte riscul de cheaguri sangvine grave (cunoscute sub denumirea de tromboză venoasă), însă aveau mai puţine informaţii despre durata în care acest risc era crescut şi dacă riscul variază în timpul diferitelor valuri ale pandemiei.
Pentru a realiza studiul, cercetătorii suedezi au identificat peste 1 milion de persoane din Suedia care au fost infectate cu SARS-CoV-2 între 1 februarie 2020 şi 25 mai 2021, grupate apoi în funcţie de vârstă, sex, loc de rezidenţă şi comparate cu peste 4 milioane de persoane care nu au prezentat rezultate pozitive la teste COVID-19.
Apoi, cercetătorii au calculat rata de apariţie a trombozei venoase profunde, a emboliei pulmonare şi a evenimentelor hemoragice la persoanele care au avut COVID-19 în decursul unei perioade de control şi au realizat comparaţii cu un grup-ţintă.
Potrivit autorilor studiului, riscurile crescute observate în timpul primului val al pandemiei în raport cu următoarele două valuri s-ar putea explica prin îmbunătăţirile ulterioare ale tratamentelor şi prin creşterea acoperirii vaccinale în rândul pacienţilor mai vârstnici.
Conform cercetătorilor suedezi, aceste rezultate justifică măsurile ce vizează prevenirea evenimentelor trombotice (precum administrarea de tratamente ce previn formarea unui cheag în vasele sangvine), în special pentru pacienţii de mare risc, precum şi consolidarea gradului de conştientizare în rândul populaţiei privind importanţa vaccinării împotriva COVID-19.
Acest studiu suedez a dezvăluit un risc sporit de tromboză venoasă profundă (un cheag sangvin format la nivelul picioarelor) în primele trei luni după infecţia COVID-19, de embolie pulmonară (un cheag de sânge format în plămâni) în primele şase luni după infectare şi de eveniment hemoragic în primele două luni după contractarea bolii.
Riscul este mai mare la pacienţii care prezintă comorbidităţi şi la cei care au suferit o formă severă de COVID-19. Acest risc a fost mai pronunţat în timpul primului val al pandemiei în raport cu valurile al doilea şi al treilea, au subliniat autorii studiului.
Oamenii de ştiinţă ştiau deja că maladia COVID-19 creşte riscul de cheaguri sangvine grave (cunoscute sub denumirea de tromboză venoasă), însă aveau mai puţine informaţii despre durata în care acest risc era crescut şi dacă riscul variază în timpul diferitelor valuri ale pandemiei.
Pentru a realiza studiul, cercetătorii suedezi au identificat peste 1 milion de persoane din Suedia care au fost infectate cu SARS-CoV-2 între 1 februarie 2020 şi 25 mai 2021, grupate apoi în funcţie de vârstă, sex, loc de rezidenţă şi comparate cu peste 4 milioane de persoane care nu au prezentat rezultate pozitive la teste COVID-19.
Apoi, cercetătorii au calculat rata de apariţie a trombozei venoase profunde, a emboliei pulmonare şi a evenimentelor hemoragice la persoanele care au avut COVID-19 în decursul unei perioade de control şi au realizat comparaţii cu un grup-ţintă.
Potrivit autorilor studiului, riscurile crescute observate în timpul primului val al pandemiei în raport cu următoarele două valuri s-ar putea explica prin îmbunătăţirile ulterioare ale tratamentelor şi prin creşterea acoperirii vaccinale în rândul pacienţilor mai vârstnici.
Conform cercetătorilor suedezi, aceste rezultate justifică măsurile ce vizează prevenirea evenimentelor trombotice (precum administrarea de tratamente ce previn formarea unui cheag în vasele sangvine), în special pentru pacienţii de mare risc, precum şi consolidarea gradului de conştientizare în rândul populaţiei privind importanţa vaccinării împotriva COVID-19.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 06 Aprilie 2022
Marţi, 05 Aprilie 2022
Luni, 04 Aprilie 2022
Sâmbătă, 02 Aprilie 2022
Vineri, 25 Martie 2022
Miercuri, 23 Martie 2022
Sâmbătă, 02 Aprilie 2022
Marţi, 29 Martie 2022
Luni, 28 Martie 2022