Trafic rutier de coşmar, la Constanţa - blocaje, şantiere şi înjurături! Ce-i de făcut?

5327

Articole de la același autor

Traficul rutier, mai ales la orele de vârf, a devenit un adevărat coşmar, la Constanţa. Este o realitate de care ne lovim cu toţii, în fiecare zi, pe care nu o putem nega şi care are multe, foarte multe explicaţii. Dincolo de şanţuri, de excavatoare, de „tranşee”, mai sunt două aspecte extrem de importante, dar scăpate din vedere: educaţia şi proiecţia viitorului urban. Cine să se îngrijească oare de ele?

Dimineaţă răcoroasă de toamnă. Începe o nouă săptămână de lucru, de şcoală, de activitate. Pe cele mai multe dintre arterele Constanţei, fie că vorbim despre bulevarde principale, fie de străduţe de cartier, se circulă bară la bară. Se înaintează cu viteza melcului, se claxonează, se rostesc cuvinte de ocară, cele mai multe şi mai „grele” la adresa primarului. Dar este oare Chiţac unicul vinovat pentru blocajele din trafic, pentru lipsa locurilor (gratuite) de parcare, pentru haosul rutier din vechea Cetate a Tomisului? Nu cumva tristul fenomen, cu care se confruntă de altfel multe alte municipii nu numai din România, ci din întreaga Europă, este provocat de un summum de factori? Să îi luăm pe rând.







Repetenţi la capitolul organizarea muncii

Constanţa este, la ora actuală, un imens şantier. După instituirea sensurilor unice, de-au ajuns şoferii să folosească GPS-ul pentru a ajunge în faţa porţii, s-a trecut la săpatul de „tranşee”. Se înlocuiesc ţevi, se asfaltează, se reamenajează trotuare şi spaţii verzi. Lucrurile sunt ştiute, explicate şi para-explicate: sunt fonduri europene, acum au venit banii, s-au deschis multe „fronturi”, este un disconfort pe care cu toţii trebuie să ni-l asumăm. De aici şi până la circul vizibil zi de zi e însă cale lungă.

„Domnule ziarist, am 70 de ani, am trăit anii în care s-a construit Constanţa, în care s-au ridicat cartiere întregi de blocuri, s-au făcut şcoli, spitale, s-au amenajat parcuri. Am lucrat o viaţă pe şantier şi, tocmai pentru că ştiu cum se lucrează, pot spune că cei din ziua de azi sunt repetenţi la capitolul organizarea muncii. Să ştiţi că mult mai complexe au fost lucrările de acum 40-50 de ani de ani, decât cele de acum.

Este un haos, se lucrează după ureche, fără un plan bine stabilit, e totul la voia întâmplării. Nu văd disciplină, o continuitate, doar lucrări începute peste tot şi neterminate”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, I. Enache, fost lucrător în construcţii.

Iar punctul său de vedere este împărtăşit de toţi constănţenii care au un minimum de experienţă în domeniile tehnice. Nedumerirea, ba chiar revolta vin şi din faptul că, pe unele zone în care s-a terminat asfaltarea, au început din nou… săpături. Şi aşa, când să zicem c-am scăpat de stat la cozi pe străzi, o luăm de la capăt!




Dar, aşa cum anunţă optimist şi edilul Constanţei, aceste lucrări se vor încheia la un moment dat. Că va fi an electoral, că se vor tăia pamblici, că se va folosi momentul pentru a mai impresiona populaţia, în speranţa unui câştig la vot, contează mai puţin. Cu siguranţă, vom scăpa de „tranşee”, dar ce vom face mai apoi? 


O chestiune de educaţie

Terminând a-l sudui pe primar, trecem în faza următoare a analizei, iar toţi, absolut toţi constănţenii ar trebui să aibă la îndemână un mic obiect personal, mai exact o oglindă, în care să se uite şi apoi să răspundă la o întrebare: „Dar eu, oare, nu contribui la acest haos din trafic?”. Inevitabil, conexiunea se face cu educaţia, un capitol la care mulţi constănţeni stau rău. Foarte rău!

În primul rând, constănţenii nu au educaţia de a folosi mijloace de transport alternative: transportul în comun, unde s-au făcut progrese semnificative, bicicleta, scuterul sau chiar mersul pe jos.



„Aceasta este o reminescenţă din anii comunismului. După suferinţă - achiziţie greoaie, cotă de benzină, restricţii de week-end etc. -, la schimbarea vremurilor, oamenii au «descoperit» maşina şi nu s-au mai dat jos din ea. Orice drum trebuie musai făcut cu maşina! Mai mult, sunt familii care au două, chiar trei maşini, care ziua sunt în mişcare, iar seara, în parcare. Şosele, locuri de parcare, spaţii.

Cred că acesta ar trebui să fie un subiect de studiu în şcoli, copiii să înveţe de mici noţiuni despre educaţia rutieră, nu numai reguli de circulaţie, ci să le fie insuflată dorinţa, devenită necesitate, de a folosi şi alt mijloc de transport. Generaţiile în vârstă sunt compromise, sunt mentalităţi care nu mai pot fi schimbate, însă cei mici au o şansă de a trăi, de a se comporta într-un mod diferit. Dacă nu se intervine din timp, vom rămâne în continuare să înjurăm la volan, blocaţi în trafic”, este de părere Laurenţiu G., profesor de istorie.

Dascălul constănţean este de părere că, într-adevăr, unele mentalităţi nu mai pot fi schimbate radical. Însă, tot la capitolul educaţie rutieră, ceva-ceva s-ar putea face: să fim mai toleranţi, să găsim soluţii simple şi rapide pentru a fluidiza traficul.

„Cei care au condus pe şoselele din Vest ştiu că, acolo, «regula fermoarului» funcţionează foarte bine, îşi demonstrează eficienţa, se reduc considerabil timpii de aşteptare. Mai exact, chiar dacă există un semn de prioritate, pentru a fluidiza traficul, se aplică această regulă nescrisă, în care trece unul cu prioritate, apoi altul fără prioritate. Se circulă cu viteze reduse, cu atenţie, dar se circulă!

La noi, rar vezi vreun şofer care cedează prioritatea atunci când o are. Ne ţinem strâns de volan, punem ochelarii de cal şi dă-i-nainte, fără să ne pese că şi noi contribuim la acele cozi insuportabile din trafic”, spune Adam M., şofer de TIR.

Iar un alt şofer, de data aceasta de autobuz CT Bus, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a mai scos în evidenţă lipsa de bun simţ a unora dintre şoferii constănţeni care, inconştient, contribuie la blocajele din trafic.

„Să veniţi dimineaţa, pe strada 1907, în dreptul Colegiului Pedagogic. Aici, este amenajat un spaţiu special pentru părinţii care îşi lasă copiii la şcoală, însă mulţi dintre şoferi nu intră în refugiu, ci opresc fix în mijlocul străzii, se dau jos din maşină, îşi coboară odrasla, o pupă de mama focului şi-i urează mult succes la şcoală. În tot acest timp, toţi stăm şi asistăm la spectacol, în spate se formează cozi, care ajung să blocheze chiar bulevardul Mamaia, se claxonează, nervi, tensiuni. De ce? Pentru că aşa ne place, nu ne pasă de cei de lângă noi!”, povesteşte şoferul de autobuz. 


Să învăţăm din experienţa altora

Părăsind sfera grea a educaţiei, ajungem în cea a proiecţiei viitorului. Aşa cum spuneam, cu siguranţă, lucrările se vor încheia, însă ce vor face din acel moment constănţenii? Se spune că omul înţelept învaţă din păţaniile altuia, prostul din ale sale. Care va fi calea, la mal de mare?

„Am avut ocazia de a vizita, recent, Amsterdamul. Un oraş asemănător cu al nostru, tot cu deschidere la mare, populaţie sub un milion de locuitori. Acolo, lumea foloseşte de mult transportul în comun, bicicleta, doar în faţa terminalului de pasageri există o staţie cu peste 20.000 de locuri pentru biciclete. Imaginaţi-vă ce ar însemna să fi fost 20.000 de maşini! Administraţia locală a creat o infrastructură perfectă: o reţea de piste de biciclete care acoperă toate cartierele, trasee separate, mijloace civilizate de transport în comun, autobuze electrice, tramvaie etc.



Mi-aş dori ca şi la Constanţa să avem o astfel de infrastructură, să putem folosi bicicletele fără să ne claxoneze camioanele sau să ne muşte câinii. Să urcăm într-un tramvai sau într-un autobuz electric în care să nu miroasă a hoit. Dacă vom avea aceste mijloace şi vom învăţa să le folosim, cu siguranţă că traficul rutier va fi altfel”, a relatat Dan P., contributor.



În loc de epilog


Dragi constănţeni blocaţi în trafic, folosiţi timpul aparent pierdut pentru reflecţie: Constanţa nu a fost pregătită pentru un număr atât de mare de maşini. Şi nu va fi niciodată, nu are cum. Viitorul aparţine adaptării la condiiţile realităţii, inovaţiei şi educaţiei. Până atunci, să contemplăm spectacolul cu „tranşee”, cozile interminabile, pozele de pe Facebook… 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4683 secunde