"Golanii trebuie îndepărtați de pe terenurile de sport!"

Violența în tribune a ajuns la cote alarmante. Suporterii produc tot mai multe și mai grave incidente, intră chiar pe teren și, în consecință, cluburile au de suferit: amenzi usturătoare, meciuri cu porțile închise, bani pierduți pe toate fronturile.

Un fost arbitru de box ia atitudine și spune că acești huligani trebuie îndepărtați de pe arena de sport. Deși retras de ani buni din activitatea competițională, Suat Ibraim urmărește cu interes fenomenul, iar atitudinea suporterilor din ziua de astăzi îl nemulțumește profund. Unii l-ar putea considera nostalgic, dar, dacă îi asculți raționamentul, vei realiza că este cât se poate de actual și de corect.

"Îmi aduc aminte de vremurile de odinioară, din anii 1950-1960. Pentru meciul CCA București - Locomotiva PCA Constanța, se făceau excursii prin agenția ONT Carpați. Noi eram sportivi, dar ne plăteam singuri tichetul de tren - apropo, călătoream cu personalul! - și biletul de acces în stadion. Mă uit la galeriile de astăzi. Patronii de cluburi îi alimentează cu bani. Ei le suportă cheltuielile de deplasări - autocare, avioane -, ba îi mai duc și la restaurant. Galeriile mai sunt folosite și în alte scopuri, personale, despre care nu vreau să vorbesc. Apoi, ne întrebăm de ce acești huligani își iau nasul la purtare? Nu trebuie să ne mai mire că nu mai pot fi stăpâniți. Ei trebuie să dispară de pe terenul de sport, sunt elementul nociv al competiției", este de părere Suat Ibraim.

Fostul "cavaler al ringului" spune că, pentru a ajunge în vârf, indiferent ce ești - sportiv, antrenor, arbitru sau manager - trebuie să fii, în primul rând, corect.

"Întotdeauna, mi-am dat tot interesul să fiu un arbitru bun, să dau deciziile pe merit. Să știți că și pe vremea noastră erau interese. Ce-i drept, mai puține decât azi, dar tot mai venea câte cineva, de la partid sau chiar dintre prieteni, care îmi sugera pe cine să scot câștigător. N-am făcut, niciodată, jocurile nimănui, ci am ales să fiu corect. În ring, pentru mine nu a existat prietenie, ci numai valoare just apreciată. Îmi aduc aminte că, înaintea unei finale, am mers la cabinele boxerilor, să mă asigur că nu sunt probleme. Știți ce făceau? Se rugau la Dumnezeu să câștige meciul. M-au impresionat. Puteam eu să nedreptățesc pe vreunul dintre ei? În niciun caz", spune interlocutorul nostru.