Discuţia, devenită un recurent punct principal al fiecărei reuniuni, de la începerea războiului din Ucraina, a pornit de la un scenariu de risc foarte mare de recesiune în zona euro, în pofida avansului PIB (0,2%) din trimestrul al treilea şi a consolidării pieţei muncii, dar în contextul unei inflaţii record alimentate de preţurile la energie, de 10,7% în octombrie.
Această conjunctură a determinat statele membre să adopte măsuri pentru reducerea facturii, cu un cost de milioane de euro pentru conturile publice, deşi diferă ca modalitate şi dimensiune financiară, de la pachetul de 200 miliarde euro de ajutoare aprobat de Germania, până la excepţia iberică pentru plafonarea preţului gazelor în Spania şi Portugalia, precum şi scăderile generalizate de TVA la electricitate şi gaze.
„Măsurile nu au fost atât de specifice şi temporare cum ne-ar fi plăcut, multe au fost masive”, a afirmat Mario Centeno, ministrul portughez al Finanțelor, adăugând că, deşi acestea sunt mai uşor de luat şi statele au recurs la ele atunci când a trebuit să reacţioneze rapid, Eurogrupul recunoaşte că amplele măsuri legate de preţuri nu sunt sustenabile pentru mult timp.
„Trebuie să începem să ne îndreptăm spre măsuri mai temporare, specifice şi bazate pe venituri, aşa cum s-a spus în octombrie”, a subliniat el.
Miniştrii au discutat, mai concret, despre sugestia preşedintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care săptămâna trecută a spus că reducerea facturilor se va putea obţine cu măsuri prin care statele membre să subvenţioneze consumatorilor o parte fixă din consumul de energie şi restul să se plătească la preţul pieţei, deoarece va permite încurajarea în continuare a diminuării cererii de energie.
Dacă există suficientă convergenţă în jurul acestei idei, miniştrii vor cere Comisiei să stabilească o serie de principii, care ulterior vor putea fi implementate de Guverne în politicile lor naţionale.
Preşedinta BCE a avertizat în diferite ocazii că doar între 10% şi 20 % dintre măsurile aprobate de ţări sunt temporare şi specifice, în timp ce restul sunt ajutoare universale care impulsionează inflaţia, contribuind la creşterea cererii şi contracarând astfel efectul de amortizare al majorării dobânzilor.
Miniştrii din cele 19 state din zona euro au mai abordat, pe de altă parte, şi subiectul revizuirii normelor de disciplină fiscală europeană înainte ca, miercuri, Comisia să prezinte o serie de directive generale, care vor merge în direcţia de a da statelor mai mult spaţiu pentru a-şi stabili calea de reducere a datoriei, dar consolidând penalităţile în cazul în care nu vor realiza acest lucru.
