În fiecare an, circa 1.500 de cadeți ies de pe băncile Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" și Universității Maritime din Constanța, dar foarte puțini dintre ei reușesc să-și finalizeze cursurile în primele 12 luni după absolvire, să devină ofițeri. Fără stagiul de practică de cadet, nu se pot prezenta la examenul de brevet organizat de Autoritatea Navală Română.
- Publicitate -
Fabrica de… disperați
Mii de absolvenți ai învățământului superior marinăresc, din promoțiile ultimului deceniu, s-au aflat în această situație disperată, întrucât România a scos pe bandă rulantă navigatori fără practică și fără brevet. Statul a organizat facultățile de marină, dar n-a oferit nicio soluție pentru stagiul obligatoriu al cadeților, lăsându-i să se descurce pe spezele proprii. Mulți dintre cei ce au reușit să obțină un contract de îmbarcare pe nave străine au fost nevoiți să plătească sute și mii de dolari pentru voiajul de practică.
Conform informațiilor din piață, unele companii arăbești au profitat de criza locurilor de practică și au făcut din stagiile de cadet o adevă-rată industrie. Inițiații susțin că, în unele cazuri, s-a abuzat în așa hal, încât, dacă autoritățile ar fi deschis ochii, ar fi constatat că, pe aceeași navă și în același voiaj, numărul cadeților îl depășea de două - trei ori pe cel al membrilor echipajului, că documentele de efectuare a stagiului de practică s-au plimbat pe mare mai mult decât cadeții.
Mulți alți absolvenți au fost nevoiți să plece în voiaj ca simpli marinari și, în loc să facă practica pe punte sau la mașină, au făcut șmotru, au curățat punțile și coca navei de rugină, au vopsit și au făcut hamalâc în magazii. Nu e de mirare că unii dintre cei ce au reușit să-și ia brevetul sunt nevoiți să plece în primul voiaj de ofițer pe post de… cadet.
Există, însă, și o altă categorie - nimeni nu poate spune cât e de mare - a celor ce nu reușesc să ajungă pe mare nici după doi, trei sau patru ani de la absolvire. În cele din urmă, sunt nevoiți să renunțe la visul de a naviga. Dezamăgiți, "ancorează" pentru totdeauna într-o activitate de la uscat.
O afacere profitabilă
Șansa rezolvării crizei locurilor de muncă și de practică pe mare a apărut odată cu lansarea proiectului de înființare a registrului maritim internațional al României. Atragerea a cel puțin 100 de nave străine, din primul an, sub pavilionul românesc reprezintă o oportunitate pentru navigatorii și cadeții noștri. În definitiv, de ce are nevoie România, astăzi, de flotă? Doar ca să-i fâlfâie tricolorul pe mările și oceanele lumii și să încaseze câteva milioane de dolari pe an, din taxa de tonaj și, în rest, să profite armatorii străini de oaza de fiscalitate creată?
Principalul scop al afacerii numită registrul maritim internațional, căci este vorba de o afacere profitabilă (pentru alții), trebuie să fie asigurarea locurilor de muncă și de practică pentru cetățenii țării noastre. Iar dacă sunt și alte beneficii, e foarte bine.
După cum am arătat într-o ediție anterioară, Sindicatul Liber al Navi-gatorilor a depus, la comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, o listă de propuneri. Printre altele, SLN a solicitat ca, în viitoarea Lege privind aprobarea OG nr.19/2012 pentru modificarea și comple-tarea OG nr. 42/1997 privind transpor-tul maritim și pe căile navigabile interioare, să se prevadă că: "Pe orice navă care arborează pavilionul român, au dreptul să desfășoare activități specifice studenții și absolvenții unităților de învățământ de marină (cadeți). Prin contractele colective de muncă se vor stabili condițiile de îmbarcare a cadeților și numărul acestora." În ciuda lobby-ului făcut, propunerea SLN nu a fost adoptată de comisie.
Cum au votat deputații
Ieri, la ora 10,30, proiectul de lege, cu câteva modificări operate la pro-punerea Autorității Navale Române și cu un singur amendament acceptat din partea SLN, a intrat în dezbaterea plenului Camerei Deputaților (forul decizional). Cu 88 de voturi, dintr-un total de 93 de deputați prezenți, proiectul a fost retrimis la comisie.
La ora 13,20, proiectul a revenit în plen bine periat. De această dată, cu 296 de voturi dintr-un total de 302 deputați prezenți, legea a fost adoptată în forma propusă de Senat. Un singur amendament a fost acceptat: revenirea sediului ANR de la București la Constanța.
Deputatul constănțean Dănuț Culețu (Forța Civică), susținător consecvent al intereselor navigato-rilor, a votat împotriva legii "periate". "În prima fază, reușisem să conving comisia să accepte propunerile SLN. Apoi, lucrurile s-au schimbat. Încă nu am aflat ce interese sunt la mijloc și cine a intervenit pe parcursul procesului legislativ pentru a elimina propunerile sindicatului. Votul de astăzi este o mare greșeală. Suntem în plină criză economică și Parlamentul ar fi trebuit să susțină interesele cadeților și navigatorilor români. Registrul maritim internațional al României ar fi trebuit să le asigure locuri de practică și de muncă. Deputații constănțeni și ANR aveau datoria să le susțină interesele" - a declarat Culețu.
În forma adoptată, legea este strâmbă, discriminatorie față de navigatorii și armatorii români, iar dreptul de control al statului român pe navele de sub pavilionul său este restrâns.
