În aceste zile, mai toate disciplinele sportive sunt la ora bilanţului. În ceea ce priveşte şahul, se poate spune că, în afară de fotbal, niciun alt sport nu are atât de mulţi jucători legitimaţi, atât de mulţi copii care participă la competiţii şi părinţi care îi sprijină. Despre talente, interes şi perspective, am discutat cu preşedintele Asociaţiei Judeţene de Şah Constanţa, prof. Claudiu Iordache.
- Publicitate -
- Domnule profesor, Constanţa nu a dus niciodată lipsă de şahişti, însă foarte puţini au ajuns la vârful ierarhiei. Care să fie cauza?
- Într-adevăr, Constanţa a avut şi are multe talente, cel puţin la nivel zonal sau naţional, dar, din păcate, cu cât urcă mai sus, îşi pierd „suflarea”. Explicaţia este simplă: majoritatea acestor tineri talentaţi, în ciuda unor rezultate bune în timpul junioratului, nu sunt îndrumaţi să devină jucători profesionişti. Pe de altă parte, investiţia în dezvoltarea jucătorilor este încă foarte modestă, greul căzând pe părinţi, ceea ce-i împiedică pe mulţi să-şi ridice nivelul. De cele mai multe ori, părinţii îşi încurajează copiii să vină la şah doar pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de gândire şi dezvoltare a atenţiei, netinzând spre obţinerea unor rezultate superioare.
În acelaşi timp, toţi aceşti juniori trebuie să se pregătească pentru accederea la o facultate şi să joace şah în acelaşi timp. Dacă vrem ca tinerii să se concentreze pe şah, n-ar fi decât o singură cale: să studieze mai puţin la şcoală. Nefiind îndeplinită această condiţie, performanţa lor nu este stabilă, iar în timp, şahul devine un simplu hobby. Îi pot aminti aici pe câţiva dintre cei pe care profesia aleasă nu le mai permite să studieze şahul sau să participe la competiţii: George Mălureanu, Vlad Rădulescu, Andrei Graur, fraţii Riza şi Arzu Salim etc.
Această stare de lucruri trebuie îndreptată şi trebuie căutaţi „succesorii”, printr-o mai mare preocupare a celor implicaţi în şah în special, dar şi a responsabililor sportului local. Şahul constănţean are nevoie de cooperarea şi contribuţia întregii colectivităţi.
- Cum stă Constanţa şahistică din punct de vedere organizatoric, în judeţ?
- La ora actuală, avem mai multe cluburi, majoritatea axate pe activitatea cu juniorii, dar având şi unele participări la concursurile individuale sau pe echipe de seniori. La acest capitol excelează echipa Sparta Techirghiol, condusă de peste 20 de ani de antrenorul emerit Mircea Pavlov, care se menţine miraculos, an de an, în Superliga Naţională. Anul acesta, a ocupat un merituos loc cinci, având următoarea componenţă: GM Konstantin Tarlev, GM Constantin Ionescu, IM Ruslan Soltanici, IM Ioan Cosma, IM Boris Itkis, CM Andrei Cristian Bulău.
Techirghiolul este un centru important pentru şahul constănţean, atât prin activitatea prodigioasă a maestrului Pavlov, cât şi prin implicarea Consiliului Local, care sprijină consistent activitatea şahistă. Amintesc doar organizarea consecventă de aproape trei decenii a concursului internaţional „Trofeul Techirghiol”, devenit un festival foarte apreciat, atât de veterani, cât şi de tineri.
Din păcate, am consemnat şi o încheiere a activităţii secţiei de şah a clubului Axiopolis Cernavodă, dar în contrapartidă şi-a început activitatea CS Medgidia. Interesul elevilor pentru şah, dovedit prin organizarea de către Şcoala gimnazială „I.L. Caragiale” din localitate a mai multor etape din cadrul proiectului naţional „Şah în şcoală”, precum şi implicarea lui Gheorghe Ţintă în formarea unei echipe unite dau speranţe în revigorarea şahului medgidian de odinioară.
De la Medgidia, mergem la Năvodari, unde constatăm o situaţie oarecum similară. Adică o colaborare bună între şcolile din localitate şi CS Năvodari, precum şi implicarea unui antrenor tânăr şi energic, în persoana lui Daniel Panainte. Se văd deja primele rezultate obţinute de copiii legitimaţi la club la diferite concursuri regionale şi, cu siguranţă, în curând vor veni cu lauri şi de la Campionatele Naţionale.
La Mangalia, Andrei Furcă continuă cu tenacitate îndelungata sa activitate şahistă la nivel de juniori. Se confruntă cu aceeaşi situaţie generală, dată de faptul că elevii buni la şah sunt eminenţi şi la învăţătură.
- Nici la nivel de municipiu nu cred că stăm rău!
- În municipiul Constanţa, funcţionează în momentul de faţă următoarele cluburi de şah sau cu secţii de şah: Palatul Copiilor, Sissa, Fianchetto, Juniorul şi nou înfiinţatul CSM.
Încep cu ACS Sissa, acolo unde Toni Ruşa face o treabă excelentă, în ciuda tuturor criticilor săi. Are cei mai mulţi jucători legitimaţi, a adunat majoritatea amatorilor de şah, cărora le-a oferit legitimarea la un club activ şi apartenenţa la o colectivitate prietenoasă. Organizează cele mai multe concursuri locale, omagiază memoria celor dispăruţi şi reuşeşte să transmită entuziasmul său coechipierilor, participând cu câte două-trei echipe la Campionatele Naţionale de şah rapid pe echipe.
ACS Fianchetto s-a axat în general pe selecţia şi formarea juniorilor, obţinând de altfel rezultate excelente sub bagheta lui Iulian Mihailov şi Maricel Ciubotariu.
ACS Juniorul pregăteşte în momentul de faţă două grupe de juniori -începători şi avansaţi, dar are şi o echipă redutabilă de seniori, cu care participă la Campionatele Naţionale de şah rapid şi blitz. Preşedintele clubului, Octavian Moise, a reuşit să îmbine activitatea unor tineri pentru care şahul reprezintă doar relaxare (Vlad Rădulescu, Riza Salim) cu experienţa altora, care au revenit în activitate (Ionuţ Buzbuchi şi… Octavian Moise), obţinând clasări foarte bune la această competiţie.
Palatul Copiilor este structura sportivă de care se leagă majoritatea rezultatelor şahiştilor juniori, după desfiinţarea catedrei de şah de la LPS. Fiind o instituţie de învăţământ, există însă unele diferenţe în ceea ce priveşte selecţia, faţă de un club sportiv privat, având în vedere că un accent important se pune pe folosirea şahului ca instrument de educaţie. Rămâne în continuare clubul cel mai căutat de părinţi şi o rampă de lansare pentru micii iubitori ai şahului.
CSM Constanţa este o structură recent înfiinţată. Mi-aş dori ca acest club municipal, predestinat prin denumire, să considere ca o sarcină importantă a sa îmbunătăţirea imaginii şahului, contribuind la dezvoltarea mişcării şahiste în comunitate. Într-o discuţie recentă cu directorul Andrei Talpeş, acesta îşi arăta interesul pentru popularizarea sportului în general, ca sursă de inspiraţie pentru elevi. Entuziasmat de recentul Campionat Mondial de juniori organizat la Mamaia, şi-a exprimat satisfacţia că acest tip de competiţii majore va oferi mai multă motivaţie generaţiilor tinere să practice şahul. Înfiinţarea unui club este foarte importantă, dar politicile adoptate de către acesta sunt importante deopotrivă.
- Despre tinerii talentaţi am discutat. Dar „veteranii” şahului constănţean mai au activitate?
- În primul rând, am să vorbesc despre Vasile Constantin, maestru FIDE, de 12 ori campion al municipiului Constanţa, care depune un efort considerabil pentru a scrie „Istoria şahului constănţean”, o carte de amintiri, care cu siguranţă va stârni interesul tuturor pasionaţilor de şah. Îi dorim succes şi multă putere de muncă!
Marele maestru Grigore George, singurul jucător constănţean care a obţinut acest titlu, a ieşit dintr-o relativă izolare, fiind comentator la ultimele turnee majore organizate de federaţie. Şahist cerebral, dar şi cu excepţionale calităţi de antrenor, sunt convins că va fi cooptat să contribuie la relansarea şahului constănţean.
Şi pentru că vorbim de unicitate, să amintim şi de Eduard Văleanu, singurul campion naţional de seniori al Constanţei, care, după ce-şi va încheia periplul pe mări şi oceane, cu siguranţă se va întoarce la vechea dragoste.
Şi încă o chestiune. Cu ceva ani în urmă, când încercam să prezint rezultatele tinerilor şahişti constănțeni, pentru a fi trecuţi în clasamentele de sfârşit de an, Elena Frîncu, directorul executiv de atunci al DJST Constanţa, mi-a atras atenţia cu amabilitate că la aceste clasamente contează doar rezultatele de la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Europene, iar Balcaniada numai la sporturile unde este prevăzută în program. Nici măcar rezultatele de la Campionatele UE, recent apărute, nu prea punctau, deoarece nu erau trecute în grila Ministerului Sportului. Aceasta reprezenta graniţa dintre profesionism şi amatorism, cu care, de altfel, eram perfect de acord. De atunci, şi o iau ca pe un defect, am rămas destul de zgârcit în aprecierea rezultatelor.
- Domnule profesor, mult succes tuturor şahiştilor constănţeni!
- Vă mulţumesc!
Foto: Facebook / Claudiu Iordache