FOTO. Pe 26 ianuarie 2024, Nicolae Ceaușescu ar fi împlinit 106 ani. Cum sărbătorea dictatorul și ce cadouri primea de ziua lui

4303
FOTO. Pe 26 ianuarie 2024, Nicolae Ceaușescu ar fi împlinit 106 ani. Cum sărbătorea dictatorul și ce cadouri primea de ziua lui - e227757d98e4421097de5e8884b2b7fa-1706273549.jpg

Articole de la același autor

Deși, oficial, ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu era 26 ianuarie 1918, acesta s-a născut pe 23 ianuarie. Fostul dictator a condus România din anul 1965 până în anul 1989, scrie protv.ro



În volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”, fiica lui Marin Ceaușescu (fratele mai mare al fostului lider comunist), povestea cum erau sărbătorile în familia Ceaușescu.



Nicolae Ceaușescu, în biroul său, în ianuarie 1980, la împlinirea vțrstei de 62 de ani - Foto: Fototeca online a comunismului românesc / Preluare Newsweek.ro

„Nici nu se compară rafinamentele culinare de acum cu așa-zisele rafinamente de la mesele Ceaușeștilor, chiar dacă și ei ar fi avut acces, să zicem, la fructe de mare. Dar nu le plăceau. Tanti Lenuța mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceaușescu îi mai plăceau în special preparatele tradiționale din pește: ciorba de pește, plachia și saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut, se mai bea vin alb și țuică de prună, fiartă și îndulcită. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion”, menționează autoarea.

„Mulți oameni chiar credeau atunci că Ceaușescu merită tot ceea ce este mai bun prin gospodării: șunculițe proaspăt afumate, cârnați condimentați, carne de porc, brânzeturi și îi trimiteau pachete lui Ceaușescu”, spune ea.

Tot de domeniul alimentar amintesc și unele dintre cadourile pe care le-a primit Nicolae Ceaușescu la diferite aniversări. În 1978, zile întregi oamenii din diferite instituții s-au străduit să creeze cele mai potrivite daruri, pe măsura celor 60 de ani ai președintelui, cum ar fi niște știuleți din porumb cu totul și cu totul din aur. Sau un borcan de zece kilograme umplut nu cu murături, ci cu… diamante sintetice, a mai zis ea.

Generalul Maior Marin Neagoe, în cartea „35 de ani. Umbra lui Ceaușescu”, descrie reacția pe care a avut-o primul om al țării atunci când a primit darurile: „Președintele s-a încruntat și a tunat: Luați-le de aici chiar acum. Să nu le mai văd. Nu sunt cadouri de ziua unui om. Sunt jafuri”.

La Muzeul Național de Istorie a României un fond special de obiecte îl constituie cadourile primite de Nicolae Ceaușescu de-a lungul timpului. Printre acestea, machete de tractoare, prima machetă de Dacia, prima machetă de Oltcit, prima machetă de elicopter, de tren și de locomotiv, vase, pahare, prosoape populare, batiste, fețe de pernă, colți de elefant, blănuri de tigru, sandale, metraje aduse din Coreea și China, poșete, pălării de texan.


Ceaușescu, în 29 aprilie 1974, primind „sceptrul” prezidențial de la Ștefan Voitec - Foto: Fototeca online a comunismului românesc/cota 1/1974 / Preluare newsweek.ro


Lucruri mai puțin știute despre Nicolae Ceaușescu


1) A fost primul președinte al Republicii

Ceaușescu a fost ales în 1967 în cea mai înaltă funcție din statul român de atunci, cea de președinte al Consiliului de Stat.

Dar cum această titulatură nu i-a mai fost suficientă, după ce a tranșat definitiv lupta pentru putere și influență în partid, odată cu eliminarea comuniștilor veterani, dintre care mulți îi susținuseră accederea în fruntea țării, precum Ion Gheorghe Maurer, Ceaușescu și-a arătat primele semne de paranoia puterii, scrie newsweek.ro

După ce, în martie 1974, l-a debarcat pe Maurer din fruntea guvernului, înlocuindu-l cu servilul Manea Mănescu, Ceaușescu a fost în mijlocul unui ceremonial cu accente de comedie: alegerea sa ca Președinte al Republicii, primul care a folosit această titulatură din istoria noastră.

În ciuda aversiunii față de monarhie, pentru ceremonia din 1974, lui Ceaușescu i-a fost făurit un sceptru, copiat, la cererea lui, după cel al Regelui Ferdinand I.

Însă, în realizarea acestui obiect simbolic, însemnele regalității au fost înlocuite cu cele ale Partidului Comunist Român.

În cadrul ceremoniei, eșarfa tricoloră și sceptrul făurit i-au fost înmânate lui Ceaușescu de cel mai bătrân membru al Marii Adunări Naționale, Ștefan Voitec potrivit click.ro.

Ceaușescu a prețuit atât de mult însemnul puterii primit în 1974, încât îl păstra în biroul său din Comitetul Central. Urma sceptrului lui Ceaușescu a fost pierdută după ce revoluționarii din decembrie 1989 au pătruns în sediul Comitetului Central.

2) A fost speriat de muzeografii de la Castelul Peleș, unde voia să facă o reședință de protocol

Teama de boală a cuplului Ceauşescu a fost binecunoscută chiar și oamenilor simpli. Iar această vulnerabilitate a fost inteligent speculată de muzeografii care aveau în custodie castelul Peleş în perioada comunistă.

Cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu a vizitat destul de rar fosta reședință regală din Sinaia, dar, în anii 80, se pare că ar fi dorit să facă din aceasta, totuși, o locuință de protocol.

În această situație, muzeografii castelului au găsit o soluție ingenioasă pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Tuturor le era teamă de modificările și demolările pe care soții Ceaușescu le-ar fi putut face splendidului castel.

Așa se face că aceștia i-au speriat spunându-le că în interiorul castelului este o ciupercă ce atacă elementele de lemnărie, dar este şi foarte dăunătoare omului, conform adevarul.ro.

„Minciuna“ nu era chiar departe de realitate, pentru că o ciupercă chiar atacase grinzile clădirii, din cauza umezelii şi a neaerisirii, acesta fiind şi motivul pentru care au fost demarate, în 1975, masivele lucrări de restaurare în timpul cărora a fost înlocuită structura de rezistenţă din holul de onoare şi din sufrageria de la parter, conform.




Ceaușescu la o vânătoare, în 1969 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc / Preluare newsweek.ro

3) S-a prăbușit cu avionul

Pe data de 5 noiembrie 1957, Nicolae Ceauşescu se afla în drum spre Moscova, acolo unde se aniversa Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, într-un avion IL 14, ca parte a unei delegaţii a Partidului Muncitoresc Român (PMR).

Din cauza unei erori de pilotaj, aeronava s-a prăbuşit la aterizare, pe Aeroportul Vnukovo.

În urma accidentului, ministrul de externe Grigore Preoteasa şi alţi trei membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa.

Ceauşescu, ce avea funcția de secretar de stat al Comitetului Central al PMR (Partidul Muncitoresc Român), a supravieţuit suferind doar câteva traumatisme la gamba stângă şi câteva zgârieturi pe faţă.

4) Era pasionat de filmele poliţiste americane şi fan al serialului Kojak

La 35 de ani, Nicolae Ceauşescu descoperea pasiunea pentru cinematografie, printre preferatele sale numărându-se filmele poliţiste americane.

Liderul comunist s-a declarat fanul serialul de televiziune american Kojak, care a rulat între 1973 şi 1978. În plus, toate reşedinţele sale au fost dotate cu o sală specială de proiecţie.

Printre pasiunile sale se mai numărau şahul, biliardul, voleiul şi vizitele în străinătate. După 1955, acesta s-a apucat şi de vânătoare, potrivit zf.ro.




Elena și Nicolae Ceaușescu s-au cunoscut în 1939 și s-au căsătorit în 23 decembrie 1947 - Foto: Fototeca online a comunismului românesc/cota 039 / preluare newsweek.ro


5) A deținut un record mondial

Ceaușescu chiar a deținut și un record mondial, demn de Guinness Book. Timp de 10 ani el s-a putut mândri cu cel mai valoros trofeu de coarne de cerb, împușcând animalul în 1980, în Munții Vrancei, scrie adevarul.ro.




Ceaușescu, în iulie 1977, purtând pe umăr sicriul cu trupul neînsuflețit al mamei sale, Alexandrina - Foto: Fototeca online a comunismului românesc  / preluare newsweek.ro



Potrivit revistei Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, istoria acestui cerb se leagă de paznicul de vânătoare Ion Mărăştean din Soveja. A fost un trofeu dobândit greu, după trei ani de urmărire.

Pentru “cerbul cu coarne de aur”, Ceauşescu a venit de trei ori la vânătoare. Animalul era botezat “Guguştiucul”, pentru că avea un muget frumos, ce putea fi admirat mai ales în perioada boncănitului.


Ar fi vrut să fie mumificat ca Lenin

Deși depre dispariția fizică a lui Ceaușecu se vorbea doar în gând ori în șoapte abia murmurate, exista un plan și pentru acel moment inevitabil pentru orice om.

Dar destinul postum al dictatorului trebuia să fie la fel de grandios ca al lui Lenin. După modelul fostului conducător al URSS, planul prevedea mumificarea lui Ceaușescu și așezarea trupului astfel „preparat” într-un mausoleu impunător ce avea să fie ridicat special în acest sens.






Foto: Agerpres/stirileprotv.ro



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.5522 secunde