Grecia ar trebui să intre în faliment imediat

Grecia trebuie să intre în faliment cât mai rpede posibil pentru a mai calma criza datoriilor suverane din Europa, iar pachetele de împrumuturi externe nu ajută nici statul elen și nici zona euro, a declarat Yanis Varoufakis, profesor de economie la Universitatea din Atena, potrivit Mediafax.

"Acest ajutor extern nu este, în mod cert, un răspuns pentru Grecia, pentru zona euro sau pentru lumea întreagă. Grecia ar trebui să intre în faliment imediat, fără nicio discuție despre ieșirea din zona euro. Este o problemă clasică de faliment, ce durează deja de doi ani", a spus Varoufakis, citat de CNBC.

Grecia nu a avut o problemă de lichiditate în mai 2010, când a primit primul pachet de împrumuturi externe, de 110 miliarde de euro, iar creditorii externi ar trebui să-și limiteze pierderile și să nu mai umfle deficitul bugetar al Greciei "distrugând economia", care devine astfel incapabilă să plătească datoria.

"De ce nu poate Grecia să dea faliment în zona euro?", întreabă Varoufakis, notând că țara este deja exclusă de pe piețele financiare. "Singurul motiv pentru a lua noi împrumuturi este să crezi că procedând astfel poți în final plăti. Nu putem și toată lumea știe asta. BCE știe. La fel și FMI", a spus el.

BCE și liderii politici din zona euro trebuie să "oprească nebunia politică" și să fie deschiși să accepte falimentul inevitabil al Greciei, "nu să împingă totul sub preș ca niște copii care vor să scape de pedeapsă".

Falimentul Greciei nu va avea însă loc, admite profesorul universitar, iar un nou pachet de ajutor financiar este inevitabil.

"Grecia va intra și mai adânc în comă, iar criza din zona euro va escalada și va ajunge la un nivel și mai ridicat de degradare", a adăugat el.

Statul elen negociază o reducere a datoriiloc către creditorii privați de la 200 de miliarde de euro la circa 100 de miliarde de euro și un al doilea pachet de împrumuturi de la FMI și țările din zona eruo, de circa 130 de miliarde de euro. Finanțatorii internaționali vor să coboare datoria statului, de la circa 160% din PIB în prezent la circa 120% până în 2020, pentru a deveni sustenabilă.