Grecia va beneficia de un plan de salvare record în valoare de 237 miliarde de euro

Țările din zona euro au căzut de acord, ieri, asupra unui nou plan de salvare fără precedent, în valoare de 237 miliarde de euro, destinat Greciei, în ideea de a evita falimentul unei țări membre care ar avea consecințe imprevizibile pentru întreaga Europă, transmite AFP.

Acordul, care este departe de a soluționa toate problemele Greciei, a fost convenit după 13 ore de negocieri între miniștrii de finanțe din zona euro, a anunțat marți dimineața președintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.

'Acordul de mare amploare' include asistență publică și o ștergere 'fără precedent' a datoriei de către creditorii bancari 'pentru a asigura viitorul țării în zona euro', a afirmat el, într-o conferință de presă, subliniind că al doilea plan de ajutor pentru Grecia garantează menținerea acesteia în zona euro.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn, și-a exprimat speranța că măsurile decise vor permite Greciei 'să ia un nou start'.

Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public, sub forma de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro până la finele lui 2014, după un prim program de sprijin pentru Grecia în luna mai 2010 care s-a ridicat la 110 miliarde de euro. Cealaltă componentă se referă la ștergerea datoriilor Greciei deținute de creditorii privați, bănci și fonduri de investiții. La final, creditorii privați ai Greciei trebuie să accepte o pierdere de 53,5% a valorii inițiale a obligațiunilor grecești pe care le dețin, peste obiectivul final care prevedea o ștergere de 50%. În acest fel, datoria Greciei va fi redusă cu 107 miliarde de euro, o sumă record în istoria economiei mondiale. În luna ianaurie 2002 când a fost restructurată datoria Argentinei, aceasta se ridica la 82 miliarde de dolari (aproximativ 73 miliarde de euro la cursul de atunci).

Grație acestui nou plan de sprijin, Grecia ar trebui să fie în măsură să poată rambursa datorii în valoare de 14,5 miliarde de euro care ajung la scadență la data de 20 martie și să evite intrarea într-o incapacitate dezordonată de plată.

Autoritățile de la Atena s-au declarat 'foarte mulțumite' de rezultat. Guvernul grec și-a îndeplinit, pe hârtie, partea din contract care îi revenea prin respectarea cerințelor creditorilor săi. Recent, guvernul grec a adoptat un nou plan de austeritate care a provocat violente manifestații de protest și noi turbulențe politice. Planul de austeritate dureros, în valoare de 3,3 miliarde de euro pentru acest an, prevede în special o reducere a salariului minim și o limitare a pensiilor.

La final, planul de slavare va permite coborârea gradului de îndatorare a Greciei până la 120,5% din PIB în 2020. În schimb, Grecia va face obiectul unei supravegheri sporite din partea creditorilor săi, în special din partea Comisiei Europene, pentru a se asigura că nu deviază de la obiectivele fixate.

Cu toate acestea, mai mulți economiști se îndoiesc că noul plan de salvare este ultimul capitol al crizei grecești. Experții se tem că Grecia va avea rapid nevoie de noi fonduri suplimentare, sau că va fi constrânsă să iasă din zona euro, fie pentru că nu va fi în măsură să realizeze reformele promise, fie pentru că austeritatea o va adânci și mai mult în recesiune.

Toate privirile se îndreaptă acum spre Fondul Monetar Internațional, care pare dispus să participe la componenta de ajutor public în valoare de 130 miliarde de euro, însă deocamdată nu este clar la cât se va ridica ajutorul Fondului. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat că instituția pe care o conduce va lua o decizie în a doua săptămână a lunii martie.