Concurs Primarul Cârjaliu se luptă pentru Portul Constanța Sud Agigea
1715
Articole de la același autor
PD-L Constanța cere anularea ordinelor de numire a directorilor PSD de la conducerea deconcentratelor care îi revin
06 Aprilie 2009
PD-L Constanța își menține propunerile pentru 23 din cele 25 de șefii ale deconcentratelor care îi revin
19 Martie 2009
Parteneriatul PD-L - PSD scârțâie din toate încheieturile
04 Aprilie 2009
Claudiu Palaz, convins că va face echipă bună cu Brăiloiu și cu Iustian
28 Februarie 2009
Adrian Manole, prima propunere a PD-L Constanța pentru europarlamentare
27 Februarie 2009
Locuitorii comunei Agigea vor ieși la vot, pe 19 iulie, în cadrul unui referendum local care, potrivit declarațiilor primarului Cristian Cârjaliu, are drept obiectiv "consultarea populației pentru a stabili dacă cetățenii doresc sau nu ca zona portuară a Portului Constanța Sud Agigea să le aparțină".
Potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului Local, Portul Constanța Sud - Agigea, în suprafață de 988 de hectare, se află în unitatea administrativ teritorială a comunei, ceea ce presupune că atât Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC), cât și agenții economici care dețin clădiri în zona Port Constanța Sud - Agigea trebuie să plătească taxele și impozitele aferente acestor clădiri către administrația publică locală al cărei edil-șef este social-democratul Cristian Cîrjaliu.
Menționăm că, potrivit declarațiilor primarului Cârjaliu, "articolul 22 din Legea administrației publice locale prevede clar că orice modificare a limitelor administrativ teritoriale ale unei localități se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea, în prealabil, a cetățenilor, prin referendum". Șeful administrației publice locale din Agigea a explicat că, încă de la înființarea sa, pe 18 martie 1989, comuna a avut de suferit din cauza Portului Constanța Sud Agigea care, în pofida faptului că este un obiectiv de interes național, a împiedicat dezvoltarea turistică și mai ales economică a localității. În sensul acesta, Cîrjaliu a afirmat: "Comuna a pierdut patru kilometri liniari de plajă marină ce puteau fi folosiți în folosul comunității prin crearea unei rețele hoteliere, ceea ce ar fi reprezentat un venit pentru localitate". Din acest punct de vedere, primarul consideră că plata taxelor și impozitelor pe clădirile din Portul Constanța Sud Agigea către administrația publică locală din Agigea este un gest firesc.
"Principalul vinovat e Ramona Dospinescu"
Probleme în colectarea banilor la bugetul local al Primăriei Agigea au intervenit, însă, în urmă cu câteva luni, atunci când, conform declarațiilor primarului social-democrat, "anumite persoane din Primăria Constanța nu au vrut și nici nu vor să perceapă așa cum trebuie legislația în vigoare și nici hotărârile judecătorești așa cum au fost ele stabilite de instanță". Concret, Cîrjaliu a menționat aici existența unei "decizii civile cu numărul 482 a Curții de Apel Constanța, din 15 octombrie 2008, prin care a fost respinsă acțiunea municipiului Constanța, prin care se cerea ca Portul Constanța Sud Agigea să aparțină municipiului Constanța". Ceea ce contestă, de fapt, edilul este faptul că, prin piedici puse de către funcționari din Primăria Constanța, banii care reveneau administrației din Agigea au ajuns la Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța: "O parte din banii de taxe și impozite pe clădiri care ar fi trebuit să fie achitate către administrația locală din Agigea au ajuns la Direcția de Finanțe Constanța, în loc să vină la noi", a sunat, mai exact, declarația lui Cîrjaliu. "Principalul om care e vinovat de această situație este Ramona Dospinescu, de la Direcția Patrimoniu. Cred că și-a informat greșit superiorii, făcând abstracție de o hotărâre judecătorească", a subliniat Cristian Cârjaliu.
Așa cum el însuși a mărturisit, până în momentul de față, nu a purtat nicio discuție cu Ramona Dospinescu: "Ea (n.r. - Ramona Dospinescu) nu este omologul meu. Eu sunt demnitar ales. Pentru mine, Dospinescu nici nu există", a venit imediat motivația lui Cârjaliu.
În plus, el a specificat că, urmare a faptului că de câteva luni o parte din banii provenind din taxe și impozite de la APC și de la agenții economici pentru clădirile situate în Portul Constanța Sud Agigea nu au intrat în vistieria locală, administrația din Agigea a executat silit, săptămâna trecută, prin Serviciul Taxe și Impozite din cadrul comunei, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, contul APC, "ceea ce înseamnă că banii din contul APC au trecut în contul Primăriei Agigea".
În aceeași ordine de idei, au fost executați inclusiv o parte din agenții economici care aveau datorii la bugetul local, urmând ca, în perioada următoare, primarul Cârjaliu să inițieze "procedura de control financiar și depistarea agenților care nu și-au plătit taxele și impozitele pentru clădirile din Port".
Taxă specială impusă APC sau 20% din acțiunile portului
Primarul Cîrjaliu consideră că este o pretenție de bun simț încasarea de taxe și impozite pe clădirile din port, pentru o comună cu 6.000 de locuitori a cărei dezvoltare economică și turistică este practic blocată.
În cazul în care demersurile inițiale eșuează, Cîrjaliu a declarat pentru "Cuget liber" că este decis să inițieze o taxă de restricție și oportunitate doar pentru APC. "Dacă demersurile mele de a încasa această taxă eșuează, voi iniția un proiect de hotărâre privind o taxă de restricție și oportunitate pe care o voi aplica doar APC-ului, deoarece nu mi se pare moral și legal ca, prin această investiție creată în apele marine din Agigea, comunei să-i fie restricționată dezvoltarea economică, ceea ce s-a și întâmplat", a explicat edilul. Taxa de restricție și oportunitate va consta în 1000 de euro pentru fiecare locuitor, bani plătiți anual de APC administrației locale. Cîrjaliu a precizat chiar că este decis să meargă până la blocarea conturilor APC dacă situația nu se va reglementa.
Cel de-al treilea pas pe care edilul-șef l-ar putea face, în eventualitatea în care referendumul din 19 iulie și, ulterior, taxa de oportunitate nu vor rezolva divergențele apărute, va fi, conform propriilor afirmații, "inițierea unui proiect legislativ pentru obținerea a 20% din acțiunile Portului Constanța Sud Agigea ". Primarul a invocat aici modelul administrației publice constănțene: "Așa cum Constanța deține acum 20% din acțiunile Portului, tot așa Agigea ar putea deveni, și ea, proprietarul a 20% din acțiunile Portului Constanța Sud Agigea. Dacă voi considera că localitatea Agigea e nedreptățită, voi face toate aceste demersuri legale atât de necesare pentru comună, iar dacă vom încasa, totuși, banii din taxa de oportunitate, ei vor merge la bugetul local pentru drumuri, școală, crearea unui dispensar, a unui cămin cultural", a subliniat el.
Obținerea facilităților ce revin localității de pe urma Portului Constanța Sud - Agigea este o prioritate pentru administrația condusă de Cîrjaliu și atârnă greu în viitorul politic al comunei: "Partidul care îmi va garanta Portul Constanța Sud Agigea - nu neapărat cele 20% dintre acțiuni - mă va avea ca aliat, va avea sprijinul meu nemijlocit la alegerile prezidențiale și la cele locale", a conchis primarul Cristian Cârjaliu.
Potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului Local, Portul Constanța Sud - Agigea, în suprafață de 988 de hectare, se află în unitatea administrativ teritorială a comunei, ceea ce presupune că atât Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC), cât și agenții economici care dețin clădiri în zona Port Constanța Sud - Agigea trebuie să plătească taxele și impozitele aferente acestor clădiri către administrația publică locală al cărei edil-șef este social-democratul Cristian Cîrjaliu.
Menționăm că, potrivit declarațiilor primarului Cârjaliu, "articolul 22 din Legea administrației publice locale prevede clar că orice modificare a limitelor administrativ teritoriale ale unei localități se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea, în prealabil, a cetățenilor, prin referendum". Șeful administrației publice locale din Agigea a explicat că, încă de la înființarea sa, pe 18 martie 1989, comuna a avut de suferit din cauza Portului Constanța Sud Agigea care, în pofida faptului că este un obiectiv de interes național, a împiedicat dezvoltarea turistică și mai ales economică a localității. În sensul acesta, Cîrjaliu a afirmat: "Comuna a pierdut patru kilometri liniari de plajă marină ce puteau fi folosiți în folosul comunității prin crearea unei rețele hoteliere, ceea ce ar fi reprezentat un venit pentru localitate". Din acest punct de vedere, primarul consideră că plata taxelor și impozitelor pe clădirile din Portul Constanța Sud Agigea către administrația publică locală din Agigea este un gest firesc.
"Principalul vinovat e Ramona Dospinescu"
Probleme în colectarea banilor la bugetul local al Primăriei Agigea au intervenit, însă, în urmă cu câteva luni, atunci când, conform declarațiilor primarului social-democrat, "anumite persoane din Primăria Constanța nu au vrut și nici nu vor să perceapă așa cum trebuie legislația în vigoare și nici hotărârile judecătorești așa cum au fost ele stabilite de instanță". Concret, Cîrjaliu a menționat aici existența unei "decizii civile cu numărul 482 a Curții de Apel Constanța, din 15 octombrie 2008, prin care a fost respinsă acțiunea municipiului Constanța, prin care se cerea ca Portul Constanța Sud Agigea să aparțină municipiului Constanța". Ceea ce contestă, de fapt, edilul este faptul că, prin piedici puse de către funcționari din Primăria Constanța, banii care reveneau administrației din Agigea au ajuns la Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța: "O parte din banii de taxe și impozite pe clădiri care ar fi trebuit să fie achitate către administrația locală din Agigea au ajuns la Direcția de Finanțe Constanța, în loc să vină la noi", a sunat, mai exact, declarația lui Cîrjaliu. "Principalul om care e vinovat de această situație este Ramona Dospinescu, de la Direcția Patrimoniu. Cred că și-a informat greșit superiorii, făcând abstracție de o hotărâre judecătorească", a subliniat Cristian Cârjaliu.
Așa cum el însuși a mărturisit, până în momentul de față, nu a purtat nicio discuție cu Ramona Dospinescu: "Ea (n.r. - Ramona Dospinescu) nu este omologul meu. Eu sunt demnitar ales. Pentru mine, Dospinescu nici nu există", a venit imediat motivația lui Cârjaliu.
În plus, el a specificat că, urmare a faptului că de câteva luni o parte din banii provenind din taxe și impozite de la APC și de la agenții economici pentru clădirile situate în Portul Constanța Sud Agigea nu au intrat în vistieria locală, administrația din Agigea a executat silit, săptămâna trecută, prin Serviciul Taxe și Impozite din cadrul comunei, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, contul APC, "ceea ce înseamnă că banii din contul APC au trecut în contul Primăriei Agigea".
În aceeași ordine de idei, au fost executați inclusiv o parte din agenții economici care aveau datorii la bugetul local, urmând ca, în perioada următoare, primarul Cârjaliu să inițieze "procedura de control financiar și depistarea agenților care nu și-au plătit taxele și impozitele pentru clădirile din Port".
Taxă specială impusă APC sau 20% din acțiunile portului
Primarul Cîrjaliu consideră că este o pretenție de bun simț încasarea de taxe și impozite pe clădirile din port, pentru o comună cu 6.000 de locuitori a cărei dezvoltare economică și turistică este practic blocată.
În cazul în care demersurile inițiale eșuează, Cîrjaliu a declarat pentru "Cuget liber" că este decis să inițieze o taxă de restricție și oportunitate doar pentru APC. "Dacă demersurile mele de a încasa această taxă eșuează, voi iniția un proiect de hotărâre privind o taxă de restricție și oportunitate pe care o voi aplica doar APC-ului, deoarece nu mi se pare moral și legal ca, prin această investiție creată în apele marine din Agigea, comunei să-i fie restricționată dezvoltarea economică, ceea ce s-a și întâmplat", a explicat edilul. Taxa de restricție și oportunitate va consta în 1000 de euro pentru fiecare locuitor, bani plătiți anual de APC administrației locale. Cîrjaliu a precizat chiar că este decis să meargă până la blocarea conturilor APC dacă situația nu se va reglementa.
Cel de-al treilea pas pe care edilul-șef l-ar putea face, în eventualitatea în care referendumul din 19 iulie și, ulterior, taxa de oportunitate nu vor rezolva divergențele apărute, va fi, conform propriilor afirmații, "inițierea unui proiect legislativ pentru obținerea a 20% din acțiunile Portului Constanța Sud Agigea ". Primarul a invocat aici modelul administrației publice constănțene: "Așa cum Constanța deține acum 20% din acțiunile Portului, tot așa Agigea ar putea deveni, și ea, proprietarul a 20% din acțiunile Portului Constanța Sud Agigea. Dacă voi considera că localitatea Agigea e nedreptățită, voi face toate aceste demersuri legale atât de necesare pentru comună, iar dacă vom încasa, totuși, banii din taxa de oportunitate, ei vor merge la bugetul local pentru drumuri, școală, crearea unui dispensar, a unui cămin cultural", a subliniat el.
Obținerea facilităților ce revin localității de pe urma Portului Constanța Sud - Agigea este o prioritate pentru administrația condusă de Cîrjaliu și atârnă greu în viitorul politic al comunei: "Partidul care îmi va garanta Portul Constanța Sud Agigea - nu neapărat cele 20% dintre acțiuni - mă va avea ca aliat, va avea sprijinul meu nemijlocit la alegerile prezidențiale și la cele locale", a conchis primarul Cristian Cârjaliu.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!