14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi sărbători închinate lemnului sfânt

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci pe care o prăznuim astăzi, 14 septembrie, face trimitere la două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci. În primul rând vorbim despre aflarea Crucii şi înălţarea ei, în faţa poporului, de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în 14 septembrie 335.

În al doilea rând vorbim despre momentul în care Sfânta Cruce a fost adusă, de la perşii păgâni, în 629, de către împăratul bizantin Heraclius. Acesta a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Sfânta Cruce a fost aflată din porunca Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul şi care sunt crucile tâlharilor răstigniţi odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos. După această minune, Patriarhul a poruncit înălţarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.

 

Tradiţii româneşti de 14 septembrie

De Înălţarea Sfintei Cruci se obişnuieşte să se ţină post, se obişnuieşte ca oamenii să se roage, dar şi să aducă ofrande pentru rudele plecate în eternitate.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în unele zone începe culesul viilor, se sfinţesc diferite plante despre care se spune că ar alina durerile, precum florile de busuioc, şi ideal ar fi să nu consumăm usturoi, nuci, prune sau pepeni.

Pentru că sărbătoarea Sfânta Cruce marchează începutul toamnei, astăzi se spune că este ultima zi în care se mai pot aduna plante de leac. Tot astăzi, creștinii pot duce flori și busuioc la biserică pentru a fi sfințite și păstrate ulterior în casă, la icoane ori în locuri ferite de lumină. Se spune că florile sfințite protejează casă și pot fi folosite drept leacuri de vindecare. Busuiocul sfințit astăzi se pune și în vasele de apă ale păsărilor din ogradă, pentru a le feri de boli, dar și la streșinile caselor, pentru a proteja locuința de rele. Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și vor pleca insectele, reptilele rămase din timpul primăverii și verii. De acum, se culeg viile, iar ultima tufă de vie nu trebuie culeasă, ci lăsată ofrandă pentru păsările cerului. Tot de acum începe și bătutul și culesul nucilor.