A început Săptămâna Patimilor. Ce tradiţii şi obiceiuri respectă românii, din strămoşi
323
Articole de la același autor
Doliu în învățământul constănțean: "Condoleanțe și recunoștință pentru anii îndelungi de muncă"
04 Martie 2023
România suspendă activitatea Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă. Era folosit ca instrument de propagandă
21 Februarie 2023
Reacția profesoarei batjocorite în ultimul hal de elevi, de neînțeles! Ce spun superiorii săi
08 Aprilie 2023
A murit academicianul Ovidiu Bojor, cel mai cunoscut fitoterapeut român
15 Februarie 2023
DOLIU ÎN LUMEA ARTISTICĂ! "Dumnezeu să-l odihnească în pace!"
05 Aprilie 2023
A MURIT FILOSOFUL MIHAI ȘORA
25 Februarie 2023
Săptămâna Mare începe cu Sâmbăta lui Lazăr și include sărbătorile religioase: Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare. Rolul acesteia este de a pregăti credincioşii pentru Miracolul Învierii Domnului.
În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie.
Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie.
Joia Mare
Este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat şi a nevestelor prin ardea degetelor şi a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiţi şi flăcăii sau bărbaţii leneşi, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor, scrie stiri.tvr.ro
Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor.
Se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.
Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri.
Se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodărie.
Dimineață, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.
Sâmbăta Mare
Este cea la capătul căreia are loc Învierea.
Este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui.
În Săptămâna Mare, denumită şi a Patimilor, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii respectă obiceiuri şi tradiţii transmise din strămoşi.
Prima zi a Săptămânii Patimilor a început cu slujba religioasă de sâmbătă seara, iar Deniile se fac în seara zilei dinainte, conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui şi se sfârşeşte la apusul soarelui din ziua următoare. Astăzi se citeşte Evanghelia de la Matei despre sfârşitul lumii. Totodată, se citește istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot în timpul deniei din această seară se face și pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim. Luni şi marţi se citesc Evangheliile, iar miercuri se ţine post negru.
Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni. Numită şi Săptămâna Neagră, conform tradiţiei, se lucrează de luni şi până joi.
Lunea Mare
Lunea Mare
În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie.
Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie.
Joia Mare
Este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc.
Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat şi a nevestelor prin ardea degetelor şi a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiţi şi flăcăii sau bărbaţii leneşi, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor, scrie stiri.tvr.ro
Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor.
În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii cu mac şi nucă.
Vinerea Mare
Se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.
Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri.
Se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodărie.
Dimineață, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.
Sâmbăta Mare
Este cea la capătul căreia are loc Învierea.
Este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui.
Se sacrifică mielul şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale: borşul, drobul şi friptura de miel.
Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele noi, care urmau sa fie îmbrăcate în zilele de Paşti.
Femeile trebuie să aibă o cămaşă nouă, cusută special pentru Paşti, iar bărbaţii - o pălărie nouă.
Sâmbăta seara, gospodinele pregătesc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire.
Se pun ouă roşii sau încondeiate, pască, cozonac şi un miel copt din aluat, slănină şi şuncă de porc special preparate, salată de sfeclă roşie cu hrean, usturoi, făină, zahar şi sare.
Alături, o ramură de busuioc şi o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ştergar.
Noaptea, în mod normal, se mergea la biserică pentru a lua Lumina.
Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.
Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele noi, care urmau sa fie îmbrăcate în zilele de Paşti.
Femeile trebuie să aibă o cămaşă nouă, cusută special pentru Paşti, iar bărbaţii - o pălărie nouă.
Sâmbăta seara, gospodinele pregătesc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire.
Se pun ouă roşii sau încondeiate, pască, cozonac şi un miel copt din aluat, slănină şi şuncă de porc special preparate, salată de sfeclă roşie cu hrean, usturoi, făină, zahar şi sare.
Alături, o ramură de busuioc şi o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ştergar.
Noaptea, în mod normal, se mergea la biserică pentru a lua Lumina.
Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 10 Aprilie 2023
Sâmbătă, 08 Aprilie 2023
Sâmbătă, 08 Aprilie 2023
Joi, 06 Aprilie 2023
Sâmbătă, 25 Martie 2023
Miercuri, 01 Martie 2023
Luni, 27 Februarie 2023
Miercuri, 27 Aprilie 2022
Marţi, 26 Aprilie 2022
Luni, 25 Aprilie 2022