Arhitectul Radu Cornescu oferă o nouă perspectivă asupra înfrățirii Constanței cu Sulmona

Ocazionată de celebrarea nașterii poetului latin Publius Ovidius Naso, expoziția intitulată „Madonna che scappa in piazza. Constanța și Sulmona, două orașe înfrățite de Ovidiu", realizată de arh. Radu Ștefan Cornescu, mai poate fi vizitată până sâmbătă, 15 martie, la Muzeul de Artă din Constanța. După care, expoziția va fi mutată la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța și expusă în perioada 16-31 martie, în cadrul Festivalului Publius Ovidius Naso. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 20 martie.

Avându-l în comun pe marele poet roman al antichității, Ovidiu cel exilat la Tomis, expoziția face o comparație (cu deosebiri sau asemănări) între cele două orașe înfrățite, prin intermediul unor fotografii inedite, hărți, gravuri sau cărți poștale ilustrate, unele de la sfârșitul secolului XIX, altele din secolul XX, dar și câteva actuale.

În afară de descrierea succintă a personalității lui Ovidiu și a traseului străbătut de acesta de la Roma la Tomis, este relatată și realizarea celor două statui ale lui de către sculptorul Ettore Ferrari la Constanța și la Sulmona.

În continuare, expoziția prezintă de-a lungul celor 40 de panouri, cele două orașe cu vestigiile arheologice antice și cu cele mai importante clădiri realizate în diferite stiluri de-a lungul timpului. În încheiere sunt prezentate cele mai importante evenimente anuale sărbătorite în cele două urbe: „Madonna che scappa in Piazza”, „Giostra Cavalleresca” și „Ziua Marinei”.

 

O procesiune sacră și o sărbătoare dedicat Marinei

„Madonna Che Scappa In Piazza. Constanța și Sulmona, două orașe înfrățite de Ovidiu" este titlul proiectului cultural sub formă de expoziție bugetat din Timbrul de Arhitectură al Ordinului Arhitecților din România și se referă la cea mai importantă sărbătoare anuală, cu o puternică valoare religioasă, care are loc la Sulmona, orașul italian unde s-a născut poetul Publius Ovidius Naso.

Această procesiune este o reprezentare sacră dezvoltând tema morții lui Hristos și a învierii sale. Începuturile acestei procesiuni se pare că ar fi din secolele XVIII-XIX, când astfel de manifestări religioase figurative cu caracteristici asemănătoare au apărut și în alte orașe italiene – la Asti, Caltagirone, Capri, Mazara del Vallo, Castelvetrano, Corropoli etc.

Aceste rituri sunt legate de tema centrală a întâlnirii dintre Mamă și Fiu și prezența unor statui ale Fecioarei, Hristos înviat și figuri de sfinți sau în unele cazuri de îngeri care se pregătesc să aducă anunțul învierii. Manifestarea din Sulmona se deosebește însă de toate celelalte pentru o trăsătură deosebită, aceea a cursei săvârșite de Fecioară în urma recunoașterii Fiului ei.

În dimineața de Paște Piața Garibaldi este plină de o mulțime de oameni care se înghesuie peste tot, lăsând liber doar un culoar pe care trebuie să-l parcurgă Madona pentru a ajunge la Fiul ei înviat. Evenimentul, care începe la ora 12, este așteptat cu nerăbdare de mulțimea care umple terasele, balcoanele, acoperișurile, ferestrele, scările.

În biserica San Filippo Neri, Fecioara Maria îmbrăcată în doliu își plânge Fiul ei mort care s-a jertfit pentru a salva omenirea. Pe lângă prezența statuii Madonei, ritualului i se alătură doi sfinți, Sfântul Petru și Sfântul Ioan, care au sarcina de a vesti Fecioarei că Fiul ei a înviat.

În oglindă, Constanța este ilustrată de sărbătoarea Zilei Marinei Române, celebrată pe 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni.