Artefacte din colecția Muzeului de Istorie Constanța, expuse la Vaslui. Expoziția care spune povestea venirii creștinismului la putere

În cadrul expoziției vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologice din colecția MINA Constanța, cu o deosebită valoare istorică și de patrimoniu și care au fost restaurate în laboratoarele instituției constănțene. După cum relatează reprezentanții MINAC, acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia orașului Constanța între anii 2021-2022, fiind documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea aparținând perioadei romane și romano-bizantine.

Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol și meșteșugăresc, aflată în proximitatea drumului roman și în vecinătatea Tomis-ului și fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea și începutul secolului al VII-lea p. Chr. Au fost cercetate și documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orașul antic, locuințe de suprafață și o fântână corespunzătoare perioadei Tetrarhiei și a domniei lui Constantin cel Mare, precum și locuințe semi-adâncite, gropi de provizii și gropi de extragere a lutului. Cel mai interesant și deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii așezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecție. Tunelurile au fost întărite cu pereți de piatră și aveau camere de acces, camere de depozitare, precum și camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar și accesul la fântâna de secolul al IV- lea.

Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informații noi cu privire la așezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II- VII A.D, la economia, structura socială și planimetria acestora. În același timp, această cercetare arheologică demonstrează că viața locuitorilor din astfel de așezări a fost plină de provocări, de la a-și câștiga cele trebuitoare pentru viața de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var sau la încercările de a-și salva viața în tunelele săpate adânc, în pământul așezării, informații cu o valoare deosebită pentru istoria poporului român.

„Sunt convinsă că știți că în ziua de azi cercetarea preventivă aduce un foarte mare număr de obiecte de patrimoniu în muzee”, a declarat, la vernisajul de la muzeul vasluian, Ana Cristina Georgescu-Hamat, precizând că pentru această cercetare, care este una foarte mare și pentru muzeul constănțean, dar și pentru întreaga zonă a țării, s-a săpat în condiții foarte grele. „Preventiva nu este întotdeauna ușoară. Rezultatele au fost peste așteptările noastre, deși Constanța abundă în descoperiri arheologice foarte importante. Expoziția nu a fost gândită pentru specialiști, ci în primul rând pentru publicul larg. Pentru că dincolo de constrângerile pe care le implică cercetarea preventivă, scopul este același: aceste descoperiri trebuie aduse în atenția publicului larg, pe înțelesul lui. Slujim publicul și prin urmare trebuie să arătăm ce facem. Această expoziție, prin exponatele sale, spune și povestea venirii creștinismului la putere, a răspândirii în cadrul acestor mici comunități rurale de lângă marele orașe, din timpul dinastiei Constantin. Această perioadă de început a creștinismului interesează pe foarte multă lume, din numeroase puncte de vedere. Vremurile se schimbă, oamenii se schimbă și de fapt despre asta este vorba în această cercetare. Dincolo de obiecte întotdeauna se află poveștile oamenilor și cel mai important este să le spunem, pentru a stârni interes”, a conchis același curator.

Expoziția va rămâne la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui până pe data de 10 mai 2023.