Concurs Incursiune în așezările românești de pretutindeni

La Muzeul de Artă Populară din Constanța a fost vernisată expoziția "Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional" ce își propune să ilustreze modul în care țăranii din toate zonele etnografice ale țării se pregătesc pentru cea mai importantă săr-bătoare a creștinătății: Învierea Domnului.
"Ne-am dorit să ilustrăm in-terioare de sărbătoare așa cum sunt ele în zonele respective și în zilele noastre, împodobite și pregătite pentru a întâmpina Paștele", a declarat, pentru "Cuget Liber", Cerasela Dobrinescu, șef secție.
Incursiunea în expoziție por-nește de la interioarele spectaculoase din zona Transilvaniei, Bistrița Năsăud, Maramureș, cu cel mai frumoase țesături, icoane pe sticlă specifice zonei, care formează adevărate frize pe pereți. În partea inferioară sunt așezate țesăturile groase, din lână, scoarțele, iar în partea superioară se desfășoară ștergarele, obiectele din ceramică, icoanele încadrate de ștergare frumos țesute. Pentru zona Maramureșului, reprezentativă este acea rudă de culme pe care sunt etalate țesăturile din bumbac, ștergare, fețe de pernă, fețe de masă.
Pentru Brașov, reprezentative sunt icoanele pe sticlă provenite din Șcheii Brașovului, centru de iconari vestit, devenit o adevărată marcă, însoțit de ceramica de Făgăraș. Apoi se merge către Sibiu, unde sunt icoane din Valea Sebeșului, țesături realizate de vestita țesătoare Maria Spiridon.
"Tot din această zonă, noi am încercat reconstituirea unui pat înalt pentru că până acum am avut patul de Dobrogea, care era un pat jos, din pământ bătut. Paturile din Transilvania sunt mai înalte și mai înguste și cu țesăturile etalate, iar la capul patului se găsea lada de zestre", afirmă același interlocutor.
Pentru zona Aradului, respectiv Țara Zarandului, reprezentativă este ceramica de Bârsa, un centru de ceramiști care este încă activ. Pentru zona Bihorului este re-marcabilă ceramica de Vadul Crișului, decorată pe fond de angobă, un fel de pastă lăptoasă, care creează o bază pentru decorare, înainte să fie smălțuit vasul.
Două vitrine sunt dedicate Moldovei, separate într-un anume fel: Moldova de Nord cu Bucovina și Suceava și cealaltă, cu Iași, Bacău și Neamț. De această dată icoanele pe lemn sunt cele care se găsesc pe pereții locuințelor, în centrele mânăstirilor din zonă și reprezentative pentru decorul acestei zone sunt lăicerele sau păretarele, niște țesături înguste din lână. Se adaugă renumita ceramică de Cuti, un centru în Galiția, lucrată la noi de familia Colibaba.
În cealaltă sală este reprezentat Banatul cu o scoarță foarte frumoasă țesută în tehnica Karamani. Pentru această zonă a fost prezentat un cadru de fereastră ornamentat cu un ștergar specific zonei, pentru că în satul românesc țăranul acordă o foarte mare importanță ferestrei, fiind considerată ochiul casei.
Mai găsim reprezentată Mun-tenia, prin Buzău, cu centrul de ceramică Calvin și cu o scoarță foarte frumoasă. Apoi sunt reprezentați aromânii cu țesăturile specifice din lână, icoanele pictate pe lemn realizate în centrele mânăstirești grecești și vasele din aramă.
Pentru Dobrogea, punctul de greutate este peretele de răsărit, cu icoana pictată pe lemn așezată pe peretele de răsărit însoțită de o candelă aprinsă de sărbători, cu un ștergar de borangic frumos ornamentat la capete, cu țesătura dobrogeană.
În ultima vitrină sunt re-prezentați lipovenii, pentru că și ei sărbătoresc Paștele în această perioadă. "Am încercat să reconstituim icoana așa cum se găsește ea în interiorul locuinței lipovenești, pentru că la ei icoana nu se agață pe perete, ci se sprijină pe o etajeră din lemn, în colțul casei. Ei au ideea că nu trebuie să agăți pe Maica Domnu-lui sau pe Isus. Iar musafirul care intră în casă mai întâi se închină la icoană și după aceea dă binețe gazdelor", ne-a povestit șeful secției Cerasela Dobrinescu. Se mai găsesc expuse icoanele turnate din bronz, așa numitele iconițe de sine, foarte mici, care puteau fi purtate în călătorii și mătăniile de stovka, primite la logodnă sau cununii.
Și bineînțeles că nu lipsesc ouăle încondeiate sau închistrite, piese de patrimoniu.