Misterele cetății Tomis. O piesă de colecție ce trebuie neapărat văzută!

Șarpele Glykon, zeița Fortuna cu Pontos, Aedicula în miniatură cu dublă reprezentare a temutei Nemesis și două mici reprezentări antropomorfe din ceramică, vechi de peste cinci mii de ani, din cultura Hamangia, sunt exponatele pentru care, an de an, turiștii trec pragul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

Fortuna cu Pontos, statuie lucrată în marmură albă, reprezintă divinitățile protectoare ale portului și cetății Tomis. Fortuna ține în mâna stângă cornul abundenței, plin cu fructe, iar pe cap poartă o diademă. Zeița numită în limba greacă Tyche, iar în latină Fortuna, era personificarea influențelor capricioase.

"Uneori nefavorabilă, de cele mai multe ori binefăcătoare, această divinitate reprezenta norocul și neprevăzutul, fără a se conduce după vreo lege sau normă. Cetățile antice îi înălțau statui și îi dedicau temple. În orice situație cât de cât nesigură era invocată Tyche", potrivit lui V. Canarache, A. Aricescu, V. Barbu și A. Rădulescu, în volumul "Tezaurul de sculpturi de la Tomis".

În epoca elenistică, dar mai ales în aceaa a dezvoltării și a triumfului Imperiului Roman, Fortuna devine o zeitate mult răspândită și începe să fie considerată fondatoarea și protectoarea diferitelor orașe. Cultul său s-a dezvoltat la Roma și se răspândește în întregul Imperiu Roman.

La picioarele sale, în stânga, stă Pontos, zeul Mării Negre, purtând pe cap o coroană murală, înfățișând un zid de cetate cu o poartă cu două intrări arcuite, mărginite de turnuri. Pontos ieșind din valuri, sugerate de frunze de acant, se sprijină cu mâna stângă de o proră de corabie.

Piesa datează din sec. II-III d. Hr., datare care corespunde și cu seria emisiunilor monetare tomitane care au pe revers grupul Fortuna cu Pontos.

Una dintre piesele cele mai reprezentative

Monumentul Fortuna cu Pontos a fost găsit, alături de alte 23 de piese ale unui tezaur extraordinar, în primăvara anului 1962, și poate fi admirat la parterul Muzeului de Arheologie.

Irina Nastasi, arheolog în cadrul MINAC, a declarat că aceasta este una dintre piesele sculpturale cele mai reprezentative pentru vechiul Tomis, nu numai datorită calității artistice, ci mai ales datorită elementelor de singularitate pe care le prezintă: "Fortuna (Tyche) este asimilată cu zeitatea protectoare a orașului. Aceasta este reprezentată atât în ico-nografia monetară de la începutul perioadei romane la Tomis, pe încă alte câteva sculpturi, cât și pe unele geme descoperite în mediul funerar. Cornul abundenței și corona muralis sunt atributele obișnuite în iconografia tomitană, însă, în cazul grupului statuar menționat, coroana reprezentativă este preluată de cealaltă zeitate protectoare, de care este însoțită Fortuna. Pontos, zeitate marină, este de fapt personificarea Mării Negre, denumită în antichitate Pontos Axeinos sau Pontus Euxinus. Alăturarea celor două zeități protectoare subliniază importanța mării pentru Tomis și strânsa legătură dintre prosperitatea orașului și comerțul maritim desfășurat prin portul său".